Alianța lui Orbán cu Erdogan. Cei doi lideri politici au relații foarte apropiate și multe interese comune

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, întreprinde o vizită la Budapesta la invitaţia premierului Viktor Orbán.

Orbán nu-și ascunde admirația pentru liderii politici puternici, autoritari. Din perspectiva sa, statele iliberale precum Rusia, China, Turcia sau Singapore sunt modele de succes demne de urmat. Relațiile premierului Ungariei cu șefi de stat și de guvern controversați sunt mai strânse decât în cazul oricărui alt politician de vârf din Uniunea Europeană.

(o analiză publicată pe portalul Deutsche Welle)

Săptămâna trecută, Orbán l-a primit la Budapesta pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a patra oară deja din 2015 încoace. Joi, 7 noiembrie, premierul Ungariei e vizitat de un oaspete de care s-au distanțat alte state UE de mai multă vreme: președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Orbán și Erdogan întreţin de mai mulţi ani relații apropiate și prietenești. Actuala vizită la Budapesta e deja a treia din 2013 încoace. Cei doi lideri au purtat discuții bilaterale cu multe alte ocazii, ultima dată cu trei săptămâni în urmă, la summitul Consiliului de cooperare al statelor vorbitoare de limbi turcice, desfășurat la Baku.

Semnale politice la adresa UE 

Cel mai important aspect al acestei vizite din perspectiva Ungariei va fi, probabil, un semnal politic din partea lui Orbán la adresa UE. Șeful guvernului de la Budapesta subliniază de ani de zile, dar mai ales începând cu criza refugiaților din 2015, că e alături de Erdogan – la nevoie, chiar și împotriva întregii Uniuni Europene. În 2013, guvernul Ungariei a declarat că demersurile dure ale Turciei împotriva protestatarilor care criticau conducerea de la Ankara sunt justificate. În 2017, Orbán a fost primul șef de guvern din UE care l-a felicitat pe Erdogan pentru controversatul referendum privind schimbarea Constituției, iar un an mai târziu a fost primul care l-a felicitat după ce Erdogan a fost reales președinte. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Ungaria a blocat o rezoluție a UE care urma să condamne fără echivoc invazia Turciei în Siria și atacurile din regiunile controlate de kurzi. În final, a fost adoptată o variantă mult mai puțin critică a rezoluției.

Orbán își motivează atitudinea explicând că Turcia e cel mai important partener strategic al UE în vederea soluționării crizei refugiaților și a combaterii terorismului islamist. Actuala doctrină a Ungariei în politica externă se referă la faptul că țara se află de o mie de ani în câmpul de forță dintre trei poli – Germania, Rusia şi Turcia – motiv pentru care relațiile cu aceste state necesită deosebit de multă atenție. În timp ce relațiile cu Berlinul s-au răcit de mai multă vreme, iar cele cu Moscova sunt prietenești, dar mai degrabă pragmatice, cele dintre Orbán și Erdogan pot fi considerate de-a dreptul cordiale.

Din punct de vedere economic, Turcia joacă un rol mai degrabă secundar pentru Ungaria, motiv pentru care vizita lui Erdogan se va concentra, la fel ca în anii anteriori, pe dezvoltarea comerțului bilateral. Nu s-a atins încă pragul anual de cinci miliarde de dolari, un obiectiv stabilit deja cu mai mulți ani în urmă. Volumul schimburilor comerciale urmează să crească datorită livrărilor de gaze din Turcia în Ungaria prin conducta ruso-turcă Turkish Stream, dar și datorită comerțului de arme. Ungaria vrea să-și echipeze armata și prin livrările de arme din Turcia.

Politica economică dominată de interese  

Orbán are și interese economice personale, fiind prieten cu fostul președinte al clubului Galatasaray Istanbul, Adnan Polat, un om de afaceri foarte bogat. Polat a făcut afaceri imobiliare cu ginerele premierului Ungariei, István Tiborcz, iar una dintre fundațiile sale se ocupă de renovarea celebrului monument funerar Gül Baba din Budapesta. În plus, Polat vrea să investească masiv în energii regenerabile în Ungaria. Probabil că el i-a apropiat și mai mult pe Orbán și Erdogan.

Intensificarea relațiilor Ungariei cu țări ca Turcia, Rusia, China sau republicile din Asia Centrală a avut timp de multă vreme drept motto „Deschiderea spre Est”. Obiectivul Budapestei era să facă accesibile piețe, investiții și credite. Orbán a subliniat în repetate rânduri că e vorba de o politică dominată de interese și că Ungaria nu le va da lecții țărilor partenere. El le-a reproșat adesea statelor occidentale că sunt ipocrite și au standarde duble, de pildă, când Berlinul a criticat Budapesta pentru relațiile cu țări cu care și Germania făcea afaceri.

Ungaria – un cap de pod 

Premierul Ungariei a provocat UE de mai multe ori prin criticile sale acide, dar și prin laudele la adresa unor lideri autoritari. Adesea el urmărește noi legături cu forțele antiliberale, ca partener important european. Politologul Péter Krekó de la institutul Political Capital din Budapesta vorbește în acest context despre „aspirația de a deveni un cap de pod”: Orbán se vede în rolul de mediator între Est și Vest.

Uneori, această politică are și aspecte absurde. În cadrul întâlnirilor cu Erdogan și șefii de stat din țările vorbitoare de limbi turcice din Asia Centrală, premierul Ungariei a subliniat în repetate rânduri că ungurii ar fi de origine huno-turcă și că limba maghiară ar fi înrudită cu cele turcice. Academicienii serioși din Ungaria sunt nedumeriți când aud afirmații de acest fel: originea ungurilor se pierde în negura istoriei, iar teoria înrudirii dintre limba maghiară și limbile turcice e considerată drept infirmată.