Alegeri municipale în Franța: Stânga tradițională acuzată de ipocrizie în urma alianțelor în unele orașe cu partidul Franța Nesupusă (LFI, extrema stângă)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La numai o săptămână după ce unui lideri naționali ai stângii unite – Partidul Socialist (PS), Ecologiștii, Partidul Comunist și Piața Publică (PP, social democrat) – au declarat că nu vor face o alianță cu LFI în turul doi al alegerilor municipale, declarația a fost dată uitării în vederea scrutinului din 22 martie în unele din cele mai mari orașe din Hexagon.

La Lyon, Nantes, Toulouse, Limoges, Clermont-Ferrand, Brest sau Avignon, listele stângii unite au fuzionat cu cele ale LFI. În turul doi de scrutin se califică listele care trec de 10% din voturile exprimate în turul 1, iar listele care au depășit 5% pot fuziona cu cele calificate în turul 2, care se organizează acolo unde nicio listă nu a întrunit cel puțin 50% în turul 1. Lista clasată pe primul loc primește automat o primă de jumătate din mandate (un sfert la Paris, Lyon și Marsilia), restul împărțindu-se proporțional cu procentajele obținute.

Declarațiile dinaintea turului 1 ale liderilor stângii au fost urmare a comportamentului considerat extremist și antisemit al LFI, în frunte cu fondatorul său, Jean-Luc Melenchon. Dar rezultatele din turul 1 i-au făcut pe liderii stângii tradiționale să dea înapoi sau chiar să facă o întoarcere de 180 de grade.

Foto: Facebook Olivier Faure

Liderul PS, Olivier Faure, a declarat: „Programele listelor cu care ne-am aliat uneori nu conțin niciun fel de discriminare, rasism sau antisemitism”. Același Olivier Faure care decretase înainte de turul 1 că LFI a devenit nefrecventabil politic, mai ales după calambururile antisemite ale lui Melenchon în legătură cu numele lui Jeffrey Epstein sau chiar al liderului PP, aliat cu PS, Raphael Glucksmann.

Pentru adversarii politici ai stângii, ocazia a fost prea bună ca să nu reacționeze. „Ipocrizie”, în opinia liderei partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă), Marine Le Pen. „Nu sunt acorduri locale, ci un acord național”, ironizează liderul partidului centrist pro-prezidențial Renaștere, Gabriel Attal. La rândul său, Manuel Bompard, coordonatorul național al LFI, invocat un front antifascist pentru a justifica aceste alianțe, în ciuda tensiunilor recurente dintre cele două formațiuni de stânga.

Dar noua invenție a LFI – “frontul antifascist” – nu ar avea aplicare decât la Marsilia, unde lista stângii condusă de primarul PS Benoit Payan (37% în turul 1) are ca adversar principal în turul 2 lista RN condusă de Franck Allesio (35%). Payan a refuzat orice alianță cu lista LFI (11%) și până la urmă după ce a aruncat cu invective la adresa primarului, deputatul Sebastien Delogu care conduce lista extremei stângi a decis să o retragă în turul 2 pentru “a face baraj împotriva RN”. De altfel, această soluție a fost sugerată de fostul președinte al Republicii (2012 – 2017), actual deputat PS Francois Hollande, care a ironizat termenul “front antifascist” calificându-l “așa zis”.

Foto: Facebook Emmanuel Gregoire

În schimb, la Paris unde viceprimarul PS Emmanuel Gregoire (38%), care se confruntă în turul 2 cu alianța de centru dreapta condusă de fost ministră a justiției și culturii Rachida Dati (26% + 11%) și unde lista de extrema dreaptă condusă de Sarah Knafo (10%) s-a retras în favoarea dreptei, a refuzat orice alianță cu LFI (11%), lista extremei stângi condusă de Sophia Chikirou a rămas în competiție.

Situație similară la Bordeaux, Lille și Montpellier unde primarii PS în funcție au refuzat orice alianță cu LFI. La Lyon, Nantes, Toulouse, Limoges, Clermont-Ferrand, Brest sau Avignon, acolo unde listele stângii au fuzionat cu cele ale LFI, contracandidații în turul 2 sunt centriști și niciunul dintre aceste orașe RN nu are candidat în turul 2 în poziție de a câștiga.

O situație paradoxală s-a produs la Strasbourg unde candidata PS și fosta primăriță Catherine Trautmann (25% în turul 1) a făcut o alianță cu micul partid de centru-dreapta pro-prezidențial Orizonturi (5%) în fața fuziunii listelor Ecologiste și LFI. Trautmann și candidatul Orizonturi au fost imediat sancționați cu retragerea sprijinului politic de către liderii naționali ai partidelor lor, Faure și respectiv Edouard Philippe, care și el candidează pentru realegere la Le Havre în Normandia.

Foto: Facebook Raphael Glucksmann

Au existat și rare gesturi publice de protest la stânga împotriva alianțelor cu LFI. La Toulouse Marc Sztulman și-a retras candidatura PS de pe lista de fuziune cu LFI, iar Glucksmann a declarat că refuză să sprijine listele de fuziune cu LFI.

La dreapta acuzația de ipocrizie este întărită de faptul că nicăieri în orașele unde RN are o șansă de victorie (cu o singură excepție la Reims) nu a existat o alianță cu partidul condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella. Liderul partidului Republicanii (LR, centru dreapta), Bruno Retailleau, nu a dat niciun consemn de vot la Nisa unde Eric Ciotti, liderul partidului Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR), aliatul mai mic al RN, are un avans de peste 10% în fața primarului centrist Christian Estrosi.

Ipocrizia liderilor stângii tradiționale este de fapt un calcul politic, pentru că și-au dat seama că fără voturile LFI nu pot câștiga mai multe orașe cheie. Rămâne de văzut dacă această tactică pe termen scurt va da roade pe termen lung, la alegerile prezidențiale de anul viitor, unde Melenchon și Glucksmann sunt potențiali candidați sau la un probabil scrutin parlamentar anticipat, acolo unde divizarea stângii va prelungi fără doar și poate perioada de opoziție începută în 2017.