VIDEO FOTO Operațiunea Gârliște. O casă autentică din Banatul Montan, veche de aproape 140 de ani, este mutată la Timișoara

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O casă veche din satul cărășean Gârliște va fi mutată la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara. Zilele acestea se desfășoară operațiunea de demontare, bucată cu bucată, a locuinței construite în 1887. Urmează încărcarea elementelor în camioane, transportul la Timișoara și apoi dificila misiune de reconstrucție.

Vezi galeria foto
30 poze

Este o casă tipică pentru Banatul Montan, reprezentativă pentru arhitectura tradițională din satul Gârliște, iar odată reconstituită va completa patrimoniul Muzeului Satului Bănățean cu o zonă etnografică ce lipsea până acum.

„Muzeul Satului a fost realizat inițial cu case, așa a început, la începutul anilor ’60. Era o secție a Muzeului Banatului, iar colecția era formată dintr-o singură clădire, cea de la Bata. În acea perioadă s-au înființat multe muzee în toată țara. Așa s-a format nucleul principal de gospodării și mori din Timiș, Caraș și Arad, care au fost aduse la muzeu.

Aproximativ 20 de ani la muzeu nu s-a mai adus nimic, până în 2013, când a fost adusă gospodăria de la Chizătău. Aveam zone întregi care nu sunt reprezentate, cum este Banatul Montan. Asta înseamnă că ne lipsesc case din Valea Carașului, din Valea Almăjului și din Clisura Dunării.

În momentul în care am început să cercetăm ce am putea aduce la muzeu, întâmplarea a făcut că am organizat și niște campanii publice, iar oameni au venit să ne doneze construcții. Așa am ajuns la Gârliște. Principiul numărul unu este să folosim cât mai mult din original, tot ce înseamnă lemn și fundația din piatră. Cu ajutorul arhitectului și al Facultății de Arhitectură am făcut o schiță foarte bine detaliată și suntem pregătiți să reconstruim casa cât mai fidel”, a declarat pentru G4m

Casa de la Gârliște este demontată

edia Radu Trifan, directorul Muzeului Satului Bănățean.

Proprietarul a decis să salveze casa prin donație

Casa din Gârliște aparține lui Dan Ianu, fost fotbalist la CSM Reșița și CFR Timișoara.

„În 2006, când am cumpărat această proprietate, ne-a plăcut această casă veche. Am fi vrut să o reabilităm, dar era foarte greu. Mai sunt două case de care trebuie să ne ocupăm, așa că a apărut ideea de a o salva donând-o Muzeului Satului Bănățean.

Dacă atunci când am cumpărat casa aș fi primit această ofertă, aș fi refuzat-o, crezând că m-aș fi descurcat. Dar am și o vârstă deja. A început să plouă înăuntru, să se încline grinzile și am avut emoții că se va dărâma”, a declarat Dan Ianu.

Unul dintre aspectele inedite ale casei este beciul înălțat, un demisol în toată regula, realizat cu boltă din piatră masivă. Peste acesta au fost construite cele două încăperi – bucătăria și camera dinspre stradă – folosindu-se bârne masive din lemn.

Frontonul este, de asemenea, specific zonei, fiind realizat din piatră, tencuit și decorat într-un stil sobru, cu influențe baroce.

Casa de la Gârliște este demontată

Demontarea, un puzzle uriaș

Operațiunea de demontare este una extrem de migăloasă. Fiecare piesă este numerotată pentru ca, la Timișoara, casa să poată fi reconstruită identic.

„E ceva nou și pentru mine, dar am abordat cu drag tot proiectul acesta. Am început cu acoperișul. După ce s-au demontat țiglele, ieri, astăzi a început numerotarea și demontarea șipcilor care țineau țiglele, apoi structura efectivă a podului – căpriorii, cleștii, popii și celelalte părți ale structurii din lemn.

Urmează să fie dat jos planșeul din bârne de lemn. Toate elementele au fost numerotate. Practic, este procesul invers construirii: se ia de sus în jos, se numerotează, apoi se încarcă în camioane și se transportă”, a spus Alexandru Mișminschi.

Casa de la Gârliște este demontată

La operațiune participă și specialiști ai Muzeului Astra din Sibiu, instituție cu o vastă experiență în transferul și reconstruirea monumentelor de arhitectură populară.

„Nu este ceva neobișnuit pentru mine. Este mai greu pentru cine face asta pentru prima dată. În primul rând contează felul în care se numerotează elementele. Este un fel de puzzle. Foarte important este să identificăm piesele deteriorate, să fie măsurate și refăcute. Este nevoie de foarte multă atenție”, a declarat Florin Streza, muzeograf la Muzeul Astra din Sibiu.