Alegeri în Turcia: Președintele Erdogan neagă infarctul, dar confirmă că are probleme de sănătate/ Diaspora a început deja să voteze. Cât de importante sunt voturile din afară și ce au ales turcii de peste granițe până acum?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Zvonul conform căruia președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ar fi făcut infarct a apărut miercuri seară pe Twitter , într-o postare care cita un ziar cu simpatii kurde care, ulterior, a modificat știrea, vorbind doar despre episodul unei răceli puternice. Vicepreședintele Turciei, Fuat Oktay, a negat zvonurile infarctului și spitalizării și le-a catalogat drept ”dezinformare”.

• ”Starea de sănătate a președintelui nostru este foarte bună. Suntem în comunicare constantă. Întotdeauna pot exista revizuiri ale programelor. Președintele nostru va continua să lucreze. El a avut un program foarte încărcat. De asemenea, el a exprimat că a avut o ușoară răceală”, a declarat vicepreședintele turc, citat de ntv.com.tr.

Și Direcția de comunicare a Președinției Turciei, Centrul pentru combaterea dezinformării, a transmis că afirmațiile potrivit cărora ”președintele Erdogan a suferit un atac de cord și a fost spitalizat nu sunt adevărate”. În declarația oficială s-a precizat inclusiv că Erdogan va participa, dar în format online, la evenimentul de joi privind ”prima încărcare cu combustibil la centrala nucleară de la Akkuyu”.

Purtătorul de cuvânt al AKP, partidul președintelui Erdogan, Ömer Çelik, a declarat pe contul său de Twitter că ”unele instituții media străine au făcut știri false imorale” despre starea de sănătate a liderului turc și a mulțumit ”pentru rugăciuni”:

• ”Președintele nostru se află la datorie. După o mică odihnă, el își va continua programele în același mod. Dorim să ne exprimăm recunoștința pentru urările de sănătate, bunăstare și rugăciuni din partea națiunii noastre. Dorim să mulțumim pentru urările de însănătoșire grabnică trimise de oameni din diferite țări din întreaga lume”, transmite BBC.

În fapt, Erdogan s-a simțit rău în timpul unui interviu pentru postul de televiziune Kanal 7. Președintele Turciei a ieșit din transmisiune și ulterior, după 15 minute, a revenit spunând că are o „gripă intestinală” apoi şi-a cerut scuze pentru că este bolnav.

Inclusiv pe Twitter a scris că își anulează agenda de miercuri din cauza problemelor de sănătate:

• ”Aș dori să mulțumesc fiecărui membru al națiunii mele dragi, fiecăruia dintre frații și surorile mele pentru urările de însănătoșire și rugăciunile lor de însănătoșire din cauza micului disconfort pe care l-am avut în timpul transmisiunii din cauza programului meu încărcat. Din păcate, nu mă voi putea întâlni astăzi cu frații și surorile mele din Kırıkkaleli, Yozgat și Sivas (…)  Vicepreședintele Fuat Oktay va participa la emisiunile din Kırıkkale, Yozgat și Sivas în numele nostru. Cu voia lui Dumnezeu, vom continua programul nostru începând de mâine (…) Cu această ocazie, le doresc sănătate, pace și prosperitate tuturor cetățenilor mei”.

Yoğun mesaim sebebiyle yayın esnasında geçirdiğim küçük rahatsızlıktan ötürü geçmiş olsun dileklerini ileten, dualarını eksik etmeyen necip milletimin her bir ferdine, her bir kardeşime çok çok teşekkür ediyorum.…

— Recep Tayyip Erdoğan (@RTErdogan) April 26, 2023

Recep Tayyip Erdogan (69 de ani) se află în plină campanie electorală pentru un nou mandat. Turcii își vor alege președintele în duminica din 14 mai. Pentru diaspora turcă însă scrutinul deja a început. Turcii din afara granițelor țării pot vota, favoriții în cursa electorală fiind actualul președinte Erdogan și principalul său contracandidat, Kemal Kilicdaroglu (74 de ani). Erdogan şi partidul său islamo-conservator AKP au dominat politica turcă timp de 20 de ani. Campania electorală în curs este una dintre cele mai mari provocări pentru preşedintele în exerciţiu. Sondajele îl dau fie la egalitate, fie înfrânt de Kemal Kilicdaroglu.

O analiză trtworld.com arată că aproximativ 6,5 milioane de turci trăiesc în alte țări. Dintre aceștia, 3,28 milioane sunt eligibili pentru a-și exprima votul la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare.

În comparație cu cei 60,9 milioane de alegători înregistrați în interiorul Turciei, votul din diaspora ar putea părea minuscul. Însă, într-o cursă strânsă, așa cum se preconizează cea din 14 mai, dintre Erdogan și Kilicdaroglu, în care fiecare vot contează, ștampila lor poate avea un impact decisiv, așa cum s-a văzut la alegerile din 2018, care au dus la victoria lui Erdogan.

• „Votul diasporei nu face o diferență uriașă în rezultatele alegerilor, dar, cu toate acestea, voturile expatriaților spun multe despre ceea ce cred turcii care trăiesc în afara țării despre politica turcă și despre viitorul țării lor”, spune Sinem Cengiz, un analist politic din Qatar care se concentrează pe afacerile turcești.

Votul din diaspora se va desfășura între 27 aprilie și 9 mai, potrivit Consiliului Electoral Suprem din Turcia. În Turcia, alegerile vor avea loc pe 14 mai. Majoritatea diasporei turcești trăiește în Europa de Vest, unde muncitorii turci s-au stabilit în anii 1960, ca parte a programului de reconstrucție de după cel de-al Doilea Război Mondial. Aceștia constituie cel mai mare grup de imigranți musulmani din Europa de Vest.

Turcii expatriați au votat pentru prima dată la alegerile naționale în cadrul alegerilor prezidențiale din august 2014, Erdogan câștigând cu 5,72% din voturi. Conform legii, fiecare expat cu vârsta de peste 18 ani și înscris pe lista electorală ținută la birourile de înregistrare a populației sau la misiunile diplomatice este eligibil să voteze. Cu peste 1,4 milioane de alegători din diaspora înregistrați, Germania este în fruntea listei țărilor în care politica turcă se va desfășura la un nivel febril, urmată de Franța, Olanda și Belgia.

O altă analiză trtworld.com arată că participarea diasporei a crescut treptat de-a lungul anilor, pe măsură ce autoritățile au adăugat mai multe secții de votare pentru expatriați.

• „Înainte de 2014, turcii din străinătate care doreau să participe la alegeri trebuiau să vină în Turcia pentru a vota. Cu toate acestea, procedurile pentru votul extern au devenit mai ușoare în 2014, deoarece turcii care locuiesc în străinătate au putut vota la misiunile diplomatice din țara în care își aveau sediul”, mai spune Cengiz.

Tendința de creștere a coincis, de asemenea, cu amprenta tot mai mare a Ankarei în afacerile externe, cum ar fi rolul președintelui Recep Tayyip Erdogan în deschiderea unui coridor pentru exporturile de cereale ucrainene în plin conflict cu Rusia. În 2014, doar jumătate de milion de voturi au fost exprimate de cei 2,8 milioane de alegători înregistrați la alegerile prezidențiale. Acest lucru s-a datorat în principal unor probleme logistice, deoarece cabinele de vot au fost stabilite în centrele urbane, iar cei care votau pentru prima dată au fost confuzi în legătură cu modul în care se desfășura procesul.

Cu toate acestea, Erdogan a câștigat cu 62,5 % din voturile expatriaților. Prezența la vot a crescut la alegerile parlamentare din anul următor, deoarece au fost adăugate mai multe secții de votare, iar durata de exprimare a votului a crescut. Au fost exprimate mai mult de un milion de voturi. Partidul Justiției și Dezvoltării (AK) al lui Erdogan a câștigat din nou. La referendumul constituțional din 2017, care a vizat simplificarea funcționării președinției, prezența la vot în rândul expatriaților a ajuns la 1,4 milioane de alegători. La alegerile prezidențiale și parlamentare din 2018, pe care Partidul AK al lui Erdogan le-a câștigat din nou cu ajutorul aliaților săi, participarea expatriaților a sărit la peste trei milioane.