Alegeri în Brazilia. „Donald Trump brazilian” și mâna dreaptă a lui Lula se luptă pentru a conduce cea mai mare democrație din America Latină

Mai mult de 147 de milioane de brazilieni vor fi chemați la urne duminica viitoare în cadrul alegerilor la nivel național și statal, ei urmând să aleagă, printre altele, cine va fi cel de-al 38-lea președinte în cea mai mare democrație din America Latină. Treisprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru mandatul de președinte al țării, o poziție ce oferă puteri semnificative într-o țară răvășită de câțiva ani de un scandal major de corupție.

Cursa electorală din acest an, presărată cu drame, o tentativă de asasinat, interzicerea candidaturii unui fost președinte aflat în închisoare și o stare generală tensionată, pare că îi va opune în final pe Jair Bolsonaro, candidatul considerat Donald Trump al Braziliei, și Fernando Haddad, reprezentantul Partidului Muncitorilor, cel care a preluat moștenirea formațiunii de la fostul lider Luiz Inacio „Lula” da Silva. Lula se află în închisoare unde ispășește 12 ani de detenție pentru corupție și a fost împiedicat de justiție să ia parte la scrutin. Sondajele recente indică faptul că Bolsonaro, candidatul Partidului Liberal Social, se află pe primul loc în opțiunile alegătorilor, dar avansul său în fața lui Haddad s-a micșorat în ultimele săptămâni, iar scenariul politic este unul extrem de volatil.

Alegerile în cifre
* Peste 147 de milioane de alegători brazilieni pot vota în alegerile de duminică, 7 octombrie
* Alegerile se desfășoară la nivel național, precum și la nivelul fiecărui stat, pentru puterea executivă și cea legislativă
* Mii de candidați se află în cursă pentru mai mult de 1600 de funcții
* În afară de președinte, brazilienii vor alege 27 de guvernatori (pentru fiecare din cele 26 de state și Districtul Federal), 54 de senatori (din totalul de 81 de locuri în Camera superioară a Congresului), 514 de deputați federali și alți 1059 la deputați la nivelul statelor
* Candidații pentru mandatul de președinte și de guvernator trebuie să obțină o majoritate absolută din voturi pentru a fi aleși. Dacă niciun candidat nu va întruni peste 50% din sufragii, primii doi candidați cu cele mai multe voturi vor participa la un nou scrutin, pe 28 octombrie
* Treisprezece candidați sunt în competiție pentru mandatul de patru ani de președinte. Primii clasați în sondaje sunt Jair Bolsonaro (Partidul Liberal Social), Fernando Haddad (Partidul Muncitorilor), Ciro Gomes (Partidul Laburist Democratic), Geraldo Alckmin (Partidul Brazilian al Democrației Sociale) și Marina Silva (Rețeaua Sustenabilității). Ceilalți opt candidați sunt cotați cu șanse minime, însă susținerea pe care ei o vor acorda unuia sau altuia dintre candidații din turul al doilea ar putea să aibă o importanță mare
* Partidul Muncitorilor are șanse mari să se reîntoarcă la guvernare, după ce a condus Brazilia între 2003 și 2016. În Brazilia există 35 de partide, 28 fiind reprezentate în Congres
* Sondajele indică faptul că cel puțin un sfert dintre brazilieni nu vor vota sau își vor anula voturile

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Cine sunt principalii candidați la președinție?

* Jair Bolsonaro (PSL) – Cunoscut ca Donald Trump brazilian, Bolsonaro este un fost căpitan din armata braziliană. În 1991, el a fost ales în Camera Deputaților, fiind membru, de-a lungul timpului, în nouă partide diferite. Bolsonaro este considerat de o parte a presei și publicului ca având opinii de extremă dreapta. De exemplu, el a spus odată unei colege parlamentare: „Nu te voi viola pentru că nu meriți.” Atunci când fosta președintă Dilma Rousseff a fost supusă procedurii de impeachment, Bolsonaro i-a dedicat votul său unui lider militar care a supravegheat o unitate însărcinată cu tortura deținuților (Rousseff a fost ea însăși torturată). Și-a declarant deseori preferința pentru reîntoarcerea armatei la conducerea Braziliei și l-a numit vicepreședintele său pe generalul în retragere Antonio Hamilton Martins Mourao.

A candidat cu o platformă anti-corupție și a propus limitarea restricțiilor privind armele de foc, oferind polițiștilor libertatea de a-i împușca pe cei care trag în ei. Bolsonaro vrea de asemenea să reducă vârsta răspunderii penale până la 14 ani.  Candidatul PSL a declarant recent că este deschis privatizării companiilor de stat, reformării sistemului de pensii și încurajării comerțului cu Statele Unite, în detrimentul Chinei.

În 6 septembrie, în timp ce participa la un eveniment de campanie pe stradă, Bolsonaro a fost înjunghiat în abdomen, într-un atac care a fost aproape fatal. Deși recuperarea l-a ținut departe de cursa electorală, el a promis să rămână în competiție. Sondajele arată că susținerea brazilienilor pentru candidatul PSL a crescut după tentativa de asasinat. Analiștii afirmă că dezgustul alegătorilor cu corupția generalizată și convingerea că o abordare mai agresivă este necesară pentru a îndrepta lucrurile negative cu care se confruntă Brazilia i-au făcut pe mulți brazilieni să ignore comentariile ofensatoare ale lui Bolsonaro și să-și pună speranța în el.

În ceea ce privește punctele slabe ale lui Bolsonaro, analiștii notează radicalismul său, lipsa fondurilor pentru campania publicitară și la televiziune. În plus, sondajele indică faptul că mulți brazilieni au afirmat că nu vor vota pentru el sub nicio circumstanță, iar în cazul foarte probabil al unui nou tur de scrutin, publicul s-ar putea coaliza în jurul contracandidatului său. Bolsonaro are puțini aliați, dar a declarant mereu că „partidul nostru este poporul.”

* Fernando Haddad (PT) – Haddad a fost primar al orașului São Paulo între 2013-2017 și, înainte de aceasta, ministru al Educației în guvernele lui Lula și Rousseff. În timp ce a administrat cel mai mare oraș al Braziliei, Haddad este creditat cu îmbunătățirea infrastructurii și inițiativele de reducere a drogurilor. Atunci când Lula și-a anunțat candidatura, Haddad a fost ales vicepreședintele său. L-a sprijinit constant pe fostul sindicalist și președinte, ducând o campanie de „apărare a lui Lula, cel mai mare lider politic al Braziliei.”

După ce Lula a ajuns la închisoare, obiectivul lui Haddad a fost acela de a câștiga voturile suporterilor acestuia. Sondajele fără Lula în cursa arată că rata de popularitate a lui Haddad crește constant, el aflându-se la circa 21% din opțiunile de vot (comparativ cu 28% pentru Bolsonaro). Ca și Lula, Haddad a fost acuzat de corupție. În timp ce este puțin probabil ca acuzațiile procurorilor să ducă la eliminarea lui de pe buletinele de vot, acestea ar putea diminua performanțele electorale ale lui Haddad.

Platforma lui include anularea privatizărilor și a reformei forței de muncă adoptată sub președintele Michel Temer, instituirea unui program de urgență pentru a aborda problemele economice ale țării și pentru a reduce șomajul, reformarea sistemelor fiscal, bancar, educațional și judiciar.

* Marina Silva (REDE) – Fostă membră a Senatului, Silva s-a născut într-o familie săracă din regiunea amazoniană. După ce și-a obținut diploma de licență s-a alăturat ecologistului Chico Mendes și comunităților indigene pentru a demonstra împotriva defrișărilor. Mai târziu, a fost ministru al Mediului în guvernul lui Lula până în 2008, când a demisionat în semn de protest față de proiectele de dezvoltare din Amazon.

Acesta este cea de-a treia încercare a lui Silva la președinția Braziliei. A părăsit Partidul Muncitorilor în 2009 și a candidat din partea Partidului Verde în 2010. Silva a fost partenera lui Eduardo Campos (Partidul Socialist) la scrutinul din 2014. După ce Campos a murit într-un accident de avion, ea a candidat în locul lui și a terminat a treia.

Dincolo de promovarea inițiativelor de mediu, Silva a solicitat revenirea la o politica fiscală sănătoasă, un regim de fluctuație a cursului de schimb și reducerea inflației. Candidata REDE susține reforma sistemului de pensii și declară că va menține programe sociale precum Bolsa Família, o inițiativă condiționată de transferuri de numerar, și Minha Casa Minha Vida, care oferă credit de locuințe familiilor care trăiesc în condiții precare. Silva sprijină de asemenea măsurile anticorupție.

Sondajele sugerează că Silva ar câștiga în fața lui Bolsonaro într-un eventual tur secund. Ea beneficiază de recunoașterea numelui său la nivel național și internațional, precum și de faptul că nu a fost afectată de scandalurile de corupție. Pe de altă parte însă, candidata REDE nu a reușit niciodată să ajungă în cea de-a doua rundă a alegerilor prezidențiale, iar criticii spun că, în afara problemelor legate de mediu, nu iese cu nimic în evidență. Deoarece sistemul electoral din Brazilia folosește performanțe electorale anterioare pentru a determina fondurile de campanie pe care le primește un partid, REDE este într-o situație financiară dezavantajoasă. În plus, Silva a suferit de-a lungul ultimelor ani de de probleme de sănătate, lucru care ar putea să-i afecteze candidatura.

* Geraldo Alckmin (PSDB) – Dacă Bolsonaro este văzut ca Trump al Braziliei, Alckmin – un anestezist și fost guvernator al statului São Paulo – este comparat cu Hillary Clinton, fiind perceput ca un candidat al sistemului. Sondajele îl creditează cu 8% din voturi. A fost deputat și a pierdut în fața lui Lula în timpul scrutinului din 2006. La fel ca Partidul Muncitorilor al lui Lula și alte câteva formațiuni braziliene tradiționale, Alckmin și PSDB au fost implicați în cazurile de corupție recente. Alckmin se bucură de sprijinul unei coaliții de cinci partide de centru, lucru care i-a permis desfășurarea unei campanii intense la televizor.

Prioritățile lui sunt reducerea șomajului, precum și investițiile în infrastructură, canalizare și locuință. Alckmin a promis eliminarea deficitului public în doi ani, dublarea câștigurilor brazilienilor, continuarea privatizării (cu excepția Petrobras și a Băncii Braziliei), reforma fiscală și cea a asistenței sociale.

* Ciro Gomes (PDT) – Aceasta este a treia încercare a lui Gomes la președinția braziliană, el candidând anterior cu Partidul Socialist Popular în 1998 și 2002. A fost primar al orașului Fortaleza, guvernatorul statului Ceará, ministrul de Finanțe al președintelui Itamar Franco și ministrul pentru Integrare Națională în cabinetul lui Lula. Un politician de stânga, Gomes vrea, printre altele, să exproprieze activele energetice de stat, să crească taxele brazilienilor bogați și să impună noi impozite pe profit și dividende. În plus, a cerut realizarea reformei agrare, dar se opune privatizării companiilor de stat. El susține, de asemenea, reforma sistemului de pensii și anchetele în curs de desfășurare în domeniul corupției, în timp ce se opune reformelor muncii promovate de președintele Temer. Este creditat cu circa 12% din intențiile de vot.

Câteva impresii
Așa cum au remarcat analiștii, aceasta a fost una dintre cele mai disputate și dramatice campanii electorale din istoria recentă a Braziliei, marcată de interzicerea candidaturii lui Lula, aflat în închisoare, și de tentativa de asasinat împotriva lui Bolsonaro. Ultimele săptămâni au fost, conform relatărilor din presă, presărate cu dezbateri aprinse între stânga și dreapta politică, iar mulți candidați au fost văzuți oferind bani și produse potențialilor alegători.

Bolsonaro și Haddad conduc în sondajele de opinie, însă, în contextul în care toate partidele politice majore au fost implicate în Lava Jato, cel mai mare scandal de corupție din America Latină, brazilienii se confruntă cu un scenariu politic extrem de volatil. După ce, la 11 septembrie, Lula (care era favoritul scrutinului) s-a retras din cursă, iar partenerul său, Fernando Haddad, a devenit candidatul Partidului Muncitorilor, rezultatul alegerilor nu mai este o certitudine.

Cel mai probabil scenariu este că Bolsonaro și Haddad vor intra în turul al doilea de scrutin, programat pentru 28 octombrie, ambii reprezentând forțe politice complet opuse. Candidații considerați cu cele mai bune programe economice (necesare într-o țară afectată de probleme economice serioase) nu sunt creditați cu șanse mari de reușită.

Ultimul sondaj Ibope arată că Bolsonaro va obține 27-28% din voturi, iar Haddad va strânge 21%. În turul doi, candidatul Partidului Muncitorilor este creditat cu prima șansă, căci Bolsonaro este antipatizat de numeroși brazilieni pentru stilul său agresiv și declarațiile misogine și sexiste. Haddad este însă și el dezavantajat de recesiunea din Brazilia (pusă pe seama politicilor lui Lula), de criminalitatea galopantă și de scandalurile de corupție care au afectat Partidul Muncitorilor.

Analiștii cred că câștigătorul alegerilor prezidențiale va fi candidatul care își va modera cel mai bine discursul, atrăgând astfel votanții din centrul scenei politice. Aceștia, un segment crucial de votanți, sunt dezamăgiți de starea democrației în Brazilia, de violența continuă, de criza economică și au tot mai puțină încredere în instituțiile guvernamentale afectate de corupție.

Surse: The Nation, Reuters, as-coa.org, The Economist, Al Jazeera

Foto: G4Media.ro