Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Partidul lui Fico – SMER (social democrat, naționalist) – a sărit dintr-odată peste 20% în intențiile de vot, preluând conducerea de la Slovacia Progresistă (PS, liberal), cu HLAS (social democrat, naționalist) și Republika (extrema dreaptă) în jur de 10%.
După cum se vede, partidele naționaliste și ultra-naționaliste sunt pe val. De ce? Pentru că în ultima vreme dezbaterea politică din Slovacia a fost concentrată pe atitudinea față de războiul din Ucraina, cu partidele naționaliste opuse implicării țării de partea Kievului.
Tentativa de asasinat împotriva lui Fico a exacerbat diviziunile în Slovacia, cu unii politicieni avertizând că țara se află pe marginea războiului civil. În plus, alegerea în funcția de președinte a lui Peter Pellegrini, care va fi învestit în funcție pe 15 iunie, a întărit forțele eurosceptice și anti-NATO.
Din punctul de vedere al UE, această evoluție din Slovacia prezintă o bătaie de cap în plus cu o țară care pare să urmeze exemplul Ungariei. Dacă FIDESZ-ul lui Viktor Orban a părăsit Partidul Popular European (PPE) în 2021, Partidul Socialiștilor Europeni a suspendat SMER pentru pozițiile sale pro-Rusia și apropiate extremei drepte.
La ora actuală SMER, ca și FIDESZ, face parte din grupul non-înscrișilor, dar nu este exclus ca după alegerile europene să adere la grupul Identitate și Democrație (ID) care la rândul său ar putea fuziona cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). În acest fel, naționaliștii extremiști și populiștii ar putea deveni al doilea grup după PPE sau, cine știe, chiar primul din Parlamentul European.
Scrutinul european are loc în Slovacia pe 8 iunie, țara trimițând 15 deputați în Parlamentul European.