Alegeri europarlamentare iunie 2024, scena politică: 1. Germania – un partid al stângii naționaliste tulbură apele electorale, adâncind fărâmițarea spectrului politic

Cel mai mare stat al Uniunii Europene – Germania – alege 96 din cei 720 de eurodeputați și anul acesta un partid care candidează pentru prima oară pe plan național are șanse să intre în Parlamentul European, luând voturi și de la stânga și de la dreapta.

Bündnis Sahra Wagenknecht – Vernunft und Gerechtigkeit sau Alianța Sahra Wagenknecht – Rațiune și Dreptate (BSW) a fost fondat pe 8 ianuarie 2024 și sondajele indică o intenție de vot de 5 – 7% pentru acest partid.

BSW este singurul partid semnificativ din Germania care poartă numele liderului său, Sahra Wagenknecht, care a plecat din partidul pe ale cărui liste a fost aleasă în Bundestag (camera inferioară a parlamentului Germaniei), Linke – Stânga.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

În vârstă de 54 de ani, Wagenknecht este fiica unui iranian (dispărut în copilăria ei în Iran) și o mamă germană, care s-a alăturat Partidului Unității Socialiste (SED, comunist) din Germania de est în 1989, cu numai câteva luni înaintea căderii zidului Berlinului. După unificarea Germaniei, ea a continuat să facă politică în partidul succesor al SED, Partidul Socialismului Democratic (PDS), făcând parte din aripa de stânga, care în 2007 a fuzionat cu WASG, implantat în vestul Germaniei, formând Linke. Din 2009 este deputată în Bundestag, fiind realeasă pe listele Linke în 2013, 2017 și 2021.

După ultimele alegeri, Wagenknecht s-a îndepărtat tot mai mult ideologic de Linke, lansând acest nou partid cu orientare de stânga-naționalistă, o nișă neacoperită până acum în spectrul politic german.

O marxistă convinsă, Wagenknecht a insistat pe timpul când era membră în Linke că partidul trebuie să aibă o linie anti-capitalistă mai fermă și a criticat participarea la guverne federale de land alături de Partidul Social Democrat (SPD) și Verzi. De la înființarea BSW, Wagenknecht pare să-și fi moderat discursul economic, susținând într-un interviu Într-un ea a descris obiectivele sale ca fiind combaterea inflației, încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a tehnologiei interne, precum și stabilirea unui comerț stabil cu o gamă largă de parteneri.

În politica externă, BSW se remarcă printr-o atitudine fermă anti-NATO și pro-Rusia, deși Wagneknecht a fost nevoită să-și recunoască greșeala dinaintea invaziei Ucrainei din 2022 când susținea că Rusia nu are intenții agresive. Wagenknecht a continuat să critice sancțiunile economice împotriva Rusiei, țară de care Germania depindea într-o proporție importantă pentru importurile de energie.

Originalitatea poziției BSW ca partid de stânga este anti-imigraționismul. Wagenknecht a criticat încă din 2015 politica dusă atunci de cancelara Angela Merkel (Uniunea Creștin Democrată, CDU) care a primit un milion de imigranți din Orientul Apropiat și Mijlociu. BSW susține că imigranții care nu respectă legea trebuie expulzați. De asemenea, Wagenknecht a avut poziții sceptice în timpul pandemiei Covid, inclusiv împotriva vaccinării universale.

Toate aceste luări de poziții au dus la acuzații de la stânga că Wagenknecht are poziții similare cu Alternativa pentru Germania (AFD, extrema dreaptă). Cert este că de la intrarea BSW în cursa pentru alegerile europarlamentare, AFD, care ajunsese la 23%, nu mai trece de 18 – 19%, în timp ce Linke nu mai depășește pragul electoral național de 5%, ceea ce înseamnă că BSW, creditat în estul Germaniei (unde AfD este lider în mai multe landuri în sondaje) cu scoruri de peste 10%, ia voturi și de la extrema dreaptă și de la stânga tradițională, răspunzând unei nevoi politice neacoperite până acum în Germania.

În rest CDU, împreună cu partidul soră din Bavaria, Uniunea Creștin Socială (CSU) se află în fruntea sondajelor cu circa 30%, scor pe care nu l-a mai atins de la alegerile pentru Bundestag din 2017.

Într-o situație dificilă sunt cele trei partide ale coaliției de guvernare federală: SPD cu 16 – 17%, Verzii cu 12 – 14% și Partidul Liber Democrat (FDP) care e la limita pragului de 5%, reflectând profunda impopularitate a guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz.

Alegerile pentru Parlamentul European vor fi ultimul test politic național înaintea alegerilor pentru Bundestag care trebuie să aibă loc la termen în septembrie 2025. Spectrul politic german, ajuns la un grad înaintat de fărâmițare, a devenit prin apariția BSW pe scena națională și mai complicat, ridicând temeri cu privire la guvernabilitatea celei mai populate țări din Uniunea Europeană.