Alegeri Estonia: Kaja Kallas și Partidul Reformei – victoria fermității pro-Ucraina și a liberalismului pro-european

Prim ministra Kaja Kallas, care este lidera Partidului Reformei, a obținut o victorie răsunătoare în alegerile parlamentare, obținând 37 din cele 101 mandate ale Riigikogu, parlamentul unicameral al Estoniei.

Acesta este cel mai bun rezultat din istoria Partidului Reformei, un partid liberal înființat după recăpătarea independenței Estoniei în 1991 și numai Partidul Coaliției în 1995 a obținut un rezultat mai bun cu 41 de mandate.

Kallas și-a îmbunătățit rezultatul de acum patru ani cu trei mandate și este într-o poziție extrem de favorabilă, putând continua să guverneze cu sprijinul Social Democraților – 9 mandate și al Isamaa (creștin democrați) – 8 mandate sau cu noul partid liberal Estonia 200 care a surprins obținând 14 mandate.

Alegerile au constituit o înfrângere usturătoare pentru EKRE (extrema dreaptă) 17 mandate (-2) dar mai ales pentru Partidul de Centru 16 mandate (-10), care au plătit prețul poziției lor pro-Rusia în conflictul cu Ucraina. Centriștii atrag majoritatea votului etnicilor ruși (aproape 25% din populația Estoniei, care este de 1,3 milioane).

EKRE și Centru au guvernat timp de doi ani din 2019 până în 2021 când au adoptat o poziție agresivă împotriva prim ministrei Social Democrate a Finlandei, Sanna Marin, și apoi a președintelui Statelor Unite Joe Biden, dar coaliția lor s-a prăbușit la mijlocul mandatului, când Kallas a preluat conducerea guvernului, remarcându-se prin eficiența combaterii pandemiei Covid, iar apoi prin poziția sa fermă alături de Ucraina împotriva agresiunii rusești.

Kallas a promis în campania electorală să sporească cheltuielile militare la cel puțin trei procente din PIB, să reducă taxele pentru mediul de afaceri și dorește să adopte o lege care să aprobe parteneriatele civile între persoane de același sex. Ea a insistat în favoarea unei prezențe militare sporite a NATO în această țară care se învecinează cu Federația Rusă.

Lidera estonă a declarat săptămâna trecută pentru Financial Times că unitatea occidentală devine tot mai greu de menținut, dar că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue până când aceasta va fi victorioasă în războiul împotriva Rusiei.

Pe termen scurt însă problema principală este economia. Estonia se confruntă cu o criză a costului vieții, având una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE – 18,6% în ianuarie față de cele 12 luni anterioare.

În vârstă de 45 de ani, Kaja Kallas provine dintr-o ilustră dinastie politică estonă. Străbunicul ei, Eduard Alver, a fost co-fondator al primului stat independent al Estoniei după prăbușirea imperiului țarist în 1918. Nepotul său, Siim Kallas, tatăl Kajei, a fost unul dintre liderii luptei pentru independența Estoniei de URSS, apoi prim ministru al Estoniei (2002 – 2003), iar apoi comisar european și vicepreședinte al Comisiei Europene (2004 – 2014).

Kaja a învățat despre oprimarea estonienilor de către ocupanții sovietici de la mama sa, Kristi, deportată în Siberia împreună cu familia sa când era copil mic. Abia la vârsta de 10 ani i s-a permis să se întoarcă din exil în Republica Sovietică Estonia. Este o soartă pe care aceasta o împărtășește cu mii de alți estonieni, letoni și lituanieni.

Alături de prim ministra Finlandei, Sanna Marin, prim ministra Danemarcei, Mette Fredriksen, prim ministra Islandei, Katrín Jakobsdóttir și ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerboeck, Kaja Kallas face parte dintr-o nouă generație de femei lideri politici în Europa pentru care liberalismul social (și în cazul Kajei și cel economic) reprezintă curentul politic căruia îi sunt ferm asociate, iar orice concesie în fața agresiunii rusești în Ucraina este întâmpinată cu fermitate.