Alegătorii independenți și tinerii care votează pentru prima dată ar putea decide alegerile din SUA – analiști

Alegătorii independenți, neînregistrați în niciun partid politic mare, și votanții tineri, care își vor exercita opțiunile electorale pentru prima dată, vor fi cel mai probabil cei care vor decide rezultatul scrutinului intermediar care se va desfășura la 6 noiembrie în Statele Unite. Analiștii americani cred că partidul care va reuși să atragă voturile independenților va câștiga majoritatea în Camera Reprezentanților, în timp ce soarta Senatului de la Washington este încă incertă.

În ceea ce privește alegătorii tineri, peste 8 milioane de americani care nu au fost eligibili să voteze la alegerile din 2016 sunt așteptați la urne în această toamnă. De aceea nu este de mirare că cele două partide majore tradiționale, Republican și Democrat, desfășoară campanii intense pentru a convinge cele două segmente de votanți să le acorde încrederea la urne.

La 6 noiembrie, americanii vor fi chemați să aleagă toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 din cei 100 de senatori. La bătaie vor fi de asemenea 39 de poziții de guvernator, precum și numeroase alte mandate la nivelul statelor și la nivel municipal. Scenariul electoral cel mai vehiculat în acest moment este că Partidul Democrat va recâștiga Camera Reprezentanților, în timp ce republicanii speră că vor continua să mențină controlul Senatului. Votarea anticipată a început deja în numeroase state, alegătorii din Minnesota fiind primii care au putut, încă din 21 septembrie, să-și exprime opțiunile în persoană, în miile de secții de votare deschise în întregul stat. Minnesota se numără printre cele 37 de state care oferă în acest an așa-numitul sistem no-excuse absentee voting sau alt tip de vot anticipat. Este un lucru important, mai ales dacă ținem cont de faptul că aproximativ 40 la sută din buletinele de vot la nivel național de la alegerile din 2014 și 2016 au fost depuse în altă zi decât ziua oficială pentru alegeri.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Comentatorii cred că, așa cum au demonstrat unele dintre alegerile organizate în ultimele decenii, alegătorii independenți, neînregistrați sau neafiliați cu niciun partid, ar putea fi una dintre categoriile cele mai importante de votanți în scrutinul actual. Opinia aproape generală este aceea că partidul care își va atrage independenții de partea sa va câștiga probabil majoritatea Camerei Reprezentanților. Atragerea acestor alegători este adesea esențială pentru câștigarea unui așa-numit swing district – unul care nu are o majoritate clară democrată sau republicană. Cele mai multe curse electorale din Camera Reprezentanților, nedecise în acest moment, sunt în aceste circumscripții swing unde alegătorii independenți vor face diferența.

RealClearPolitics a reamintit într-un articol recent că, în ultimii 25 de ani, controlul Camerei Reprezentanților s-a schimbat de trei ori, iar partidul care a obținut susținerea independenților a câștigat majoritatea în Congres: în 1994, republicanii au avut cu 14% mai multă susținere din partea independenților decât democrații; în 2006, democrații și-au atras sprijinul majorității independenților (cu 18% mai mult decât pentru republicani); în 2010, republicanii au obținut susținerea majoritară a votanților neafiliați (cu 19% mai mult decât pentru Partidul Democrat).

De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2016, independenții au fost unul dintre factorii decisivi care au decis victoria candidatului republican Donald Trump în fața democratei Hillary Clinton (46% față de 42%). În multe dintre statele care au făcut diferența la urne, Trump a câștigat cu ușurință votanții neafiliați: Michigan (cu 16% mai mult față de Hillary), Wisconsin (cu 10%) sau Carolina de Nord (cu 16%).

Nu este, așadar, de mirare că analiștii sunt convinși că abilitatea unei formațiuni de a câștiga independenții, sau eșecul de a face acest lucru, va fi un factor esențial. Procesul este cu atât mai dificil, cu cât atragerea independenților nu trebuie să ducă la demotivarea propriei baze electorale. Potrivit unui sondaj recent Reuters / Ipsos, alegătorii neafiliați au declarat că îi preferă pe democrați în favoarea republicanilor (41% față de 21%) în ceea ce privește votul generic, care solicită respondenților să spună ce partid sprijină pentru Congres. „În ultimele luni, buletinele generice au fost în mod constant orientate spre democrați, dar alegătorii independenți sunt mai volatili, nu sunt implicați puternic în acest proces și tind să ia decizia târziu, în ultimul moment,” a declarat Chris Jackson, director de sondaje publice la Ipsos, adăugând: „În ultimele câteva alegeri, independenții au fost împărțiți în mod uniform sau au înclinat spre republicani.”

Dar cum vor cele două mari formațiuni tradiționale din Statele Unite să convingă independenții să le acorde încrederea la urne? De exemplu, Partidul Republican (GOP) încearcă să cultive un mesaj național pentru a atrage alegătorii neafiliați, punând față în față realizările și ideile președintelui Trump cu agenda liderului minorității democrate din Camera Reprezentanților, Nancy Pelosi. „Alegătorii independenți nu o plac pe Nancy Pelosi. Ea are o rată de aprobare în funcție mai redusă decât a președintelui Trump,” a declarat John McLaughlin, un strateg republican, care a adăugat că alegătorii vor vedea o campanie care o prezintă pe Pelosi că susține impozitele mai mari, medicina socializată, frontierele deschise, orașele sanctuare și mai multe reglementări.

Această strategie nu va funcționa, a răspuns Jeb Fain, un purtător de cuvânt al lui Nancy Pelosi. „GOP este legat de un președinte profund nepopular. Aceste alegeri se bazează, în cele din urmă, pe politică, iar agenda economică a GOP, de la asistență medicală la impozite, este un fiasco.” Democrații au o strategie de atras alegătorii pentru fiecare district, în speranța de a-și energiza baza pentru a obține o prezență mai mare la urne decât la alegerile anterioare. Comentatorii cred, însa, că tendința Partidului Democrat de a vira tot mai mult spre stânga va face dificilă atragerea alegătorilor independenți în cele câteva săptămâni rămase până la scrutin. Un lucru similar s-a întâmplat la alegerile intermediare din 2010, când nici intervenția președintelui Barack Obama nu a împiedicat republicanii să câștige controlul Camerei Reprezentanților (cu un avantaj de șapte procente în fata democraților).

Votul tinerilor
Chestiunea votanților independenți este, așadar, una dintre cele mai importante la aceste alegeri. Un studiu recent al Universității Quinnipiac a constatat că unul din cinci independenți nu știa cum va vota în acest an, ceea ce înseamnă milioane de alegători, suficiente cât să încline balanța la urne.

La fel de importante sunt și voturile tinerilor care își vor exercita pentru prima dată opțiunile electorale. Potrivit statisticilor, mai mult de 8 milioane de tineri americani care nu au fost eligibili la alegerile din 2016 vor putea vota la scrutinul din acest an. Votanții din această categorie tind să aleagă candidați democrați, lucru care explică și eforturile susținute ale celor din Partidul Democrat de a atrage acești alegători. Democrații și activiștii liberali desfășoară campanii pentru a convinge tinerii să se înregistreze și să voteze (de exemplu, una dintre cele mai active organizații este NextGen, finanțată de miliardarul democrat Tom Steyer, care urmărește să înregistreze și să mobilizeze tinerii ca să voteze). Mesajul lor este că alegerile din 2016 au reprezentat un alt exemplu în care o generație mai bătrână și mai puțin diversă de alegători a luat decizii contrare opiniilor lor, de la mediul înconjurător, politica fiscală sau asistența medicală, până la numirea judecătorilor de la Curtea Supremă. Ca dovadă, ei afirmă că Trump a câștigat voturile alegătorilor de peste 45 de ani, dar cei sub 29 de ani au votat împotriva lui cu aproape 20 de puncte. În plus, Congresul condus de republicani are o vârstă medie care a crescut cu aproape 10 ani din 1981 până acum. Astăzi, vârsta medie a unui membru al Camerei Reprezentanților este de 58 de ani, iar la senatori este de 61 de ani.

Cei mai tineri alegători americani sunt convinși să voteze cu mesaje diverse. Regizorul Darren Aronofsky a colaborat recent cu organizația de mediu Sierra Club pentru a realiza un clip video cu activiști de 18 ani care explică de ce votează pentru prima dată în acest an. Vedeta „Black-ish” Yara Shahidi, care are 18 ani, a demarat campania Eighteenx18, menită să aducă împreună tineri influenți pentru a promova implicarea alegătorilor pe platformele lor sociale. Chiar și solista Taylor Swift, care de ani de zile nu a vorbit public despre opiniile sale politice, i-a îndemnat recent pe cei 112 milioane de urmăritori pe care îi are pe platforma Instagram să se înregistreze pentru a vota la alegeri, ea precizând că va vota pentru democrați. Conform Vote.org, aproximativ 65.000 de persoane s-au înscris la vot în 24 de ore după ce Swift a postat mesajul pe pagina ei de Instagram, mai mult decât numărul înregistrat în toată luna august.

Analiștii cred că deoarece alegătorii tineri sunt imprevizibili, încercările de a-i mobiliza sunt adesea întâmpinate cu scepticism. Aproximativ 50% dintre persoanele în vârstă de 18-29 ani au votat în alegerile din 2016 (mai mult decât numărul care a votat în alegerile din 2012, când Obama țintea un al doilea mandat), dar în alegerile intermediare din 2014 au votat mai puțin de 20% dintre tineri.

Datele din acest an arată, însă, că tinerii americani sunt implicați în număr relativ mare în alegerile intermediare. Statisticile realizate de TargetSmart arată că participarea tinerilor la alegerile primare din interiorul partidelor a crescut cu aproximativ 4% față de alegerile similare din 2014. Înregistrarea alegătorilor tineri a crescut cu aproape 8% în Arizona, Florida și Michigan, iar tinerii reprezintă mai mult de 60% dintre alegătorii care s-au înscris să voteze pentru prima dată în Pennsylvania.

Potrivit celor de la Center for Information and Research on Civic Learning and Engagement (CIRCLE) de la Universitatea Tufts, aproximativ 34% dintre americanii cu vârste între 18 și 24 de ani spun că este „extrem de probabil” că vor vota, dar acest număr crește exponențial pe măsură ce sunt contactați de către organizații și campanii. În rândul persoanelor cu vârstă de 18-24 de ani care au fost contactate de mai multe ori în legătură cu alegerile din această toamna, mai mult de 80% consideră „foarte probabil” că se vor prezenta la urne.

Surse: RealClearPolitics, TIME

Foto: Congresul SUA (Sursa: G4Media.ro)