Alba: Două tezaure cu monede foarte valoroase intră în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii / Monedele au fost descoperite august şi octombrie pe un teren din Jidvei

Două tezaure numismatice antice, cu monede datând din secolul II î.Hr. şi din secolul III d.Hr., au intrat în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia după ce au fost descoperite în august şi octombrie de detectorişti autorizaţi într-o pădure din Jidvei şi, respectiv, pe un teren arat de pe raza comunei Noşlac, relatează Agerpres.

Tezaurele, din care unul, cel de la Jidvei, conţine, pe lângă cele 107 monede, şi o fibulă din fier dacică şi un amnar din fier, de epocă romană, au fost prezentate joi în cadrul unei conferinţe de presă, la care a participat şi unul dintre detectorişti.

Cel mai valoros dintre tezaure, o monedă putând avea o valoare de piaţă şi de 2.000 de euro, este cel descoperit în luna august într-o pădure din comuna Jidvei, care a şi fost restaurat deja.

Potrivit numismatului Cristian Găzdac, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, tezaurul de la Jidvei este mai valoros deoarece conţine tetradrahme „Macedonia Prima” şi tetradarhme de imitaţie dacice, „adevărate bijuterii ale gravării monetare”. Monedele, din care unele sunt fragmentare, au de la 4 până la 16 grame şi sunt dintr-un „argint aproape pur, adică de 995 la mie puritate”.

Chiar dacă încă nu a fost făcută evaluarea pentru fiecare monedă în parte, Cristian Găzdac a apreciat că asemenea piese au ca valoare de piaţă de la 300 de euro până la 1.000 – 2.000 de euro bucata.

În ceea ce priveşte tezaurul roman de la Noşlac, încă nerestaurat, care conţine 109 monede de argint, denari, din care nicio monedă nu va depăşi 3,5 grame şi care sunt într-o stare de conservare mediocră, acesta are o valoare de piaţă mult mai mică. De asemenea, patina verde arată că între ele sunt chiar şi falsuri, având doar foiţa de argint.

„Dacă nu e unicitate, nu e raritate între ele, niciuna nu va trece de 60 de euro bucata”, a spus numismatul.

Cercetătorul a arătat că cele două tezaure au fost averi personale, iar faptul că ele nu au fost recuperate de proprietari înseamnă că ceva dramatic s-a întâmplat cu ei.

Tezaurul de la Jidvei a fost descoperit iniţial de un tânăr din judeţul Mureş, care a predat cele 22 de monede antice din argint, potrivit legii, administraţiei publice locale. Ulterior, în septembrie, pornind de la o postare a acestuia în mediul online, a fost deschisă o anchetă, iar poliţiştii specializaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, împreună cu experţi arheologi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi cel în cauză, au identificat în locul respectiv un complex arheologic de epocă dacică. Acesta cuprindea un tezaur monetar, depus într-un vas din bronz, cu monede de tip tetradrahmă „Macedonia Prima”, din argint (159-150 î. Hr.), drahme de tip „Răduleşti-Hunedoara”, dacice (sec. III – II î.Hr.), denari de epocă romană (antoninieni), o fibulă din fier, dacică, şi un amnar din fier, de epocă romană.

Luna trecută, un bărbat din Ocna Mureş, posesor autorizat de detector de metale, a găsit mai multe monede din ceea ce se numeşte acum tezaurul de la Noşlac.

Prezent la conferinţa de presă, Kolozsvari Csaba a spus că a făcut detecţia într-un câmp agricol arat, găsind două monede la o distanţă foarte mică una de cealaltă. După ce a continuat şi a mai găsit alte monede, împrăştiate pe 10 – 20 de metri, s-a oprit, deoarece ştia că ar fi stricat contextul istoric şi a luat legătura cu un arheolog al MNU Alba Iulia, predând, totodată, primăriei ceea ce a găsit. Ulterior, arheologii au scanat zona, au efectuat săpături şi au găsit întregul tezaur.

Conform legislaţiei, dacă cel care face descoperirea cere bonificaţie, aceasta este de 30%, iar în urma expertizei efectuate de un expert acreditat se poate adăuga încă 15%, procentaj care este dat de valoarea istorică, raritate şi bijuteria în sine a designului monetar.

Cadru didactic şi ofiţer de poliţie specializat în patrimoniu, Marius Ciuta i-a felicitat pe cei doi descoperitori pentru că au procedat „impecabil” în ceea ce înseamnă recuperarea nu doar a pieselor celor două tezaure, ci şi în recuperarea informaţiilor istorice, arheologice.

„Maniera în care au acţionat cei doi detectorişti a fost una foarte bună, salutară. Aşa trebuie procedat”, a spus Marius Ciuta, care se ocupă de studierea fenomenului detectorismului de mai bine de 17 ani.

El a opinat că detectorismul s-a schimbat foarte mult în ultimii ani faţă de primii ani de după 1989, când acesta a fost asociat aproape exclusiv cu acţiuni ale unor grupări infracţionale.

„În ultimii cinci ani, lucrurile s-au schimbat radical. Avem persoane care deţin detectoare de metale de foarte bună calitate, avem persoane care au studii superioare, persoane care au foarte multă bunăvoinţă, care au experimentat detectorismul în alte ţări ale Uniunii Europene. Avem detectorişti care sunt dispuşi să comunice, să colaboreze cu arheologii profesionişti”, a spus Marius Ciuta.

El a atras atenţia, totodată, şi că în momentul de faţă în România sunt peste 22.000 de detectorişti.

Arheolog expert la MNU Alba Iulia, George Bounegru, care a coordonat cercetarea la faţa locului atât la Jidvei, cât şi la Noşlac, a făcut o pledoarie pentru înfiinţarea unei săli de tezaur la acest muzeu, în care să fie expuse inclusiv cele două tezaure.