Aglomerație majoră de candidați declarați sau potențiali la alegerile prezidențiale din Franța din 2027 pentru succesiunea lui Emmanuel Macron

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Intrarea în competiția prezidențială a fostului prim ministru (2024) Gabriel Attal (Renaștere, centru) aglomerează și mai mult plutonul acelora care doresc să concureze pentru succesiunea lui Emmanuel Macron care după două mandate consecutive de cinci ani nu mai are dreptul să prezinte în 2027 (poate să o facă în 2032).

La ora actuală sunt 11 politicieni care și-au anunțat intenția de a concura în scrutinul prezidențial de anul viitor, dintre care favoriți, potrivit sondajelor de opinie, sunt:

• Marine Le Pen (Reunirea Națională/RN, dreapta populistă/extremă), candidată în 2012, 2017 și 2022;
• Jean-Luc Melenchon (Franța Nesupusă/LFI, extrema stângă), candidat în 2012, 2017 și 2022;
• Edouard Philippe (Orizonturi/HOR, centru dreapta), fostul prim ministru (2017 – 2020)
• Gabriel Attal.

Alături de aceștia mai sunt candidați notabili:

• Bruno Retailleau, liderul partidului neo-gaullist Republicanii (LR, centru dreapta);
• Xavier Bertrand (LR), președinte al regiunii Hauts-de-France din anul 2016.

Candidați cu șanse minime s-au mai anunțat

• Natalie Arthaud (Lupta Muncitorească/LO, extrema stângă);
• Jerome Guedj, deputat (Partidul Socialist/PS);
• Delphine Batho (Generația Ecologie/GE), deputată;
• Nicholas Dupont-Aignan (Ridică-te Franța/DlF, dreapta populistă), care a candidat în 2012, 2017, 2022);
• Florian Philippot (Patrioții, extrema dreaptă).

Mai mulți politicieni s-au declarat dispuși să participe la alegeri primare:

• Clementine Autain (fostă LFI), deputată, alegeri primare ale stângii;
• Benjamin Lucas-Lundy (Generația S, centru stânga), deputat, alegeri primare ale stângii;
• Lydie Massard (Uniunea Democratică Bretonă), consilieră municipală, alegeri primare ale stângii;
• Francois Ruffin (Drepți!, stânga), deputat, alegeri primare ale stângii;
• Marine Tondelier, lideră Verzii, deputată, alegeri primare ale stângii;
• Segolene Royal, fostă candidată PS în 2007, alegeri primare ale stângii;
• David Lisnard (Noua Energie/NE, dreapta), primar al orașului Cannes, alegeri primare la dreapta.

Alți candidați așteptați sau posibili:

• Jordan Bardella, președinte RN, deputat european, în caz că Marine Le Pen pierde procesul în apel pentru corupție în iulie 2026 și devine ineligibilă;
• Raphael Glucksmann (Piața Publică/PP, centru stânga), eurodeputat;
• Eric Zemmour, (Recucerire, extrema dreaptă) a candidat și în 2022;
• Francois Hollande (PS), deputat, fost președinte (2012 – 2017);
• Dominique de Villepin (Franța Umanistă, dreapta), fost prim ministru;
• Michel Barnier (LR) fost prim ministru;
• Bernard Cazeneuve, fost prim ministru PS;

Sondajele de opinie plasează constant în frunte detașat candidata (candidatul) RN, fie Le Pen, fie Bardella, cu 32 – 38%. Pentru calificarea în turul 2 cel mai bine plasați sunt Edouard Philippe cu 19 – 25% (Attal nu depășește 14%, în caz în care este candidatul centrului), Melenchon 11 – 13% și Glucksmann 12 – 14%.

În turul al doilea, potrivit sondajelor, singurul care este dat învingător împotriva lui Bardella și Le Pen este Philippe.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc în aprilie 2027 la o dată ce urmează a fi stabilită. Pentru oficializarea candidaturii este nevoie de minimum 500 de semnături din partea aleșilor – deputați și senatori, primari, consilieri regionali, consilieri departamentali, consilieri ai Parisului, metropolei Lyon și adunării regionale a Corsicii, aleși ai colectivităților de peste mări, în total peste 45.000 de aleși.

Președinții celei de-a Cincea Republici Franceze, aleși prin scrutin direct au fost:

• Charles de Gaulle 1965
• Georges Pompidou 1969
• Valery Giscard d’Estaing 1974
• Francois Mitterrand 1981, 1988
• Jacques Chirac 1995, 2002
• Nicolas Sarkozy 2007
• Francois Hollande 2012
• Emmanuel Macron 2017, 2022

Durata mandatului prezidențial a fost inițial de șapte ani, redusă prin referendumul constituțional din 2000 la cinci, cu posibilitatea de alegere în maximum două mandate consecutive.