AfD, pe primul loc în sondaje în Germania. De ce viitorul cancelar Friedrich Merz e deja sub presiune

Cifrele sunt clare: 26% pentru AfD. 25% pentru alianța CDU/CSU. Sondajul realizat de institutul Forsa confirmă acest lucru: AfD este acum partidul cel mai mare din Germania. La alegerile legislative din 26 februarie conservatorii aveau încă un avans bun de 8 puncte față de extrema dreaptă. De săptămâni întregi nemulțumirea e deja palpabilă la baza CDU, arată o analiză Le Point, citată de Rador Radio România.

Unele filiale CDU relatează chiar că mulți membri au renunțat la carnetele de membru de partid. Ce s-a întâmplat pentru a explica acest val AfD, în condițiile în care noua coaliție CDU/SPD nu și-a început încă lucrările, iar noul cancelar va fi supus confirmării deputaților pe 6 mai în Bundestag, parlamentul de la Berlin?

În primul rând, motivul: marea nepopularitate a lui Friedrich Merz care, eliberând miliarde de euro finanțate prin datorii pentru a relansa economia și a înzestra Bundeswehr (armata germană), și-a încălcat promisiunile. Pe parcursul campaniei sale candidatul conservator s-a angajat ferm să nu slăbească frâna sacrosantă a datoriilor.

Nu s-a ținut de cuvânt și prietenii săi politici sunt supărați pe el. Faptul că această decizie a fost luată atât de repede, cu Bundestagul în pragul dizolvării, dă apă la moară AfD-ului, care îl acuză pe Friedrich Merz că și-a trecut legea în ultimul moment pentru a evita un blocaj din partea extremei drepte. O procedură pe care partidul de extrema dreaptă o consideră antidemocratică.

Alții din cadrul partidului îl critică pe Merz pentru că le-a făcut prea multe concesii social-democraților la elaborarea contractului de coaliție care va servi drept foaie de parcurs pentru noul tandem CDU/CSU și SPD care se pregătește să preia puterea la Berlin. O lipsă de atașament față de valorile conservatoare de care, explică detractorii lui Friedrich Merz, riscă să beneficieze AfD.

Acest entuziasm pentru AfD reflectă și sentimentul de nesiguranță cauzat de vidul de putere de la Berlin, în timp ce situația internațională îi îngrijorează profund pe germani. Deși partenerii din viitoarea coaliție au convenit asupra liniilor generale ale viitoarei lor politici în timp record, ei vor trebui totuși să aștepte ca baza Partidului Social Democrat să dea undă verde înainte ca noul cancelar să preia oficial mandatul. Între timp, echipa veche neiubită condusă de Olaf Scholz e cea care continuă să asigure tranziția.

O situație frustrantă agravată și mai mult de dezbaterea care prinde contur în cadrul Partidului Creștin Democrat. Jens Spahn, fostul ministru al Sănătății al Angelei Merkel și reprezentant al aripii conservatoare a partidului, a fost primul care a stârnit probleme făcând apel la un nou modus vivendi cu AfD, cel mai mare grup de opoziție din Bundestag. Pentru Jens Spahn e vorba de a trata în parlament partidul de extrema dreaptă la fel ca pe toate celelalte partide. El este urmat pe acest drum de o parte a CDU.

Până acum linia partidului era clară: un Brandmauer, un firewall echivalent cu cordonul nostru sanitar față de RN în Franţa, a fost ridicat în jurul extremei drepte. Nu se pune problema vreunei colaborări cu AfD. Pentru Jens Spahn și susținătorii săi, Brandmauer are efectul pervers de a întări partidul anti-imigrație, ai cărui alegători se simt excluși și considerați paria. Cooperarea condiționată ar impune ca AfD să respecte regulile parlamentare și să prezinte candidați moderaţi în diferitele comisii. În opinia sa, aceasta ar fi o modalitate de a confrunta partidul cu radicalismul său și de a-l obliga să-și limiteze excesele.

Daniel Peters, premierul CDU al Mecklenburg-Vorpommern, unul dintre cele cinci landuri din est, a profitat de ocazie pentru a sublinia că Brandmauer nu mai exista în fosta RDG. „În municipalități și raioane ne-am adaptat la noua situație. Această dezbatere la nivel federal este în urmă cu realitatea. Mai presus de toate, este vorba de a evita demonizarea AfD, avertizează el, și de a limita partidul la rolul în care îi este cel mai confortabil: acela de victimă”.

În fine, ultima modalitate de a explica succesul partidului de extrema dreaptă: BSW, un nou partid de stânga din spectrul politic fondat în jurul Sahrei Wagenknecht, nu a depășit pragul de 5% necesar pentru intrarea în Bundestag. Anti-imigrație și pro-Moscova, alegătorii BSW au putut să se întoarcă spre AfD, care apără poziții similare.

Un lucru este cert: toată această agitație din jurul partidului vine în cel mai rău moment posibil pentru viitorul cancelar, care nu are niciun interes să-și vadă tabăra sfâșiată în privința atitudinii pe care ar trebui să o adopte faţă de extrema dreaptă. Friedrich Merz nici nu a ajuns la Cancelarie și problemele au și început.

Sursa: LE POINT / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea