Administraţia Deltei Dunării revine asupra modelului hidraulic al rezervaţiei, ce viza prevenirea colmatării canalelor, pentru a proteja apa şi comunităţile din zonă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) revine asupra proiectului de realizare a modelului hidraulic al Deltei, în încercarea de a proteja apa şi comunităţile din rezervaţie, în contextul în care nivelul Dunării în momentul de faţă este apropiat de cel înregistrat în lunile de vară, transmite Agerpres.

Colmatarea este un fenomen natural specific Deltei, iar pentru asigurarea accesului populaţiei în comunităţi sau a adâncimilor minime necesare resursei acvatice, instituţia din subordinea Ministerului Mediului a atras, în ultimii ani, peste 60 de milioane de lei, lucrările fiind încheiate practic, dar mai fiind plăţi de făcut în cadrul acestora, în urma unor evaluări.

„Suntem în discuţii cu partenerii de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru instrumentul financiar Investiţii Teritorial Integrate (ITI) Delta Dunării şi de la Institutul Naţional Delta Dunării pentru a propune Comisiei Europene dezvoltarea unui model hidraulic care să ne transmită nişte date, iar pe baza lor să avem un program care să ne ajute în a previziona zonele predispuse colmatării, astfel încât să putem interveni punctual şi din timp şi să evităm situaţiile în care canalele ajung să se colmateze complet”, a declarat, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervaţiei, Florin Stăneaţă.

El a recunoscut importanţa unui acces facil, respectiv a canalelor decolmatate, pentru populaţia din comunităţile înconjurate de ape şi a menţionat că, în momentul de faţă, instituţia pe care o conduce nu are în derulare niciun proiect de decolmatare.

Recent, un operator turistic a semnalat nivelul scăzut al apelor din Deltă.

„Acum, apa are un nivel de primăvară destul de mic, pentru că atunci când aveam ierni adevărate, acum se topea zăpada şi creştea nivelul apei. Zăpada la noi, la munte, s-a topit din iarnă, iar acum vin foarte puţine ape pentru inundaţie. Deja apa scade şi este doar aprilie. În mod normal, în aprilie până la final de mai, apa ar fi trebuit să fie în creştere. Păsările nu sunt foarte afectate de această situaţie. Peştii sunt afectaţi în procesul lor de depunere a icrelor, fiindcă acum aveau nevoie de zonele de inundaţie, unde se încălzeşte apa repede, eclozează icrele şi se dezvoltă alevinii”, a menţionat managerul unei agenţii de turism, Iliuţă Goean.

La finalul săptămânii trecute, satul Crişan a găzduit conferinţa „Viitorul mecanismului ITI în România”, în timpul căreia s-a discutat viitorul acestui tip de finanţare în perioada de programare 2028-2034, la eveniment participând reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai autorităţilor centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale, precum şi reprezentanţi ai structurilor ITI din România.

ITI Delta Dunării, un mecanism financiar susţinut de Uniunea Europeană dedicat zonelor defavorizate, s-a aplicat pentru prima dată în România pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonă care cuprinde suprafeţe din judeţele Tulcea şi Constanţa, în perioada 2014-2020, în baza unei strategii de dezvoltare aprobată de Guvern în anul 2016.

Conform unui comunicat de presă transmis de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, judeţul a atras, începând din anul 2016, aproximativ 1,4 miliarde de euro prin acest mecanism.

„Numărul mediu de salariaţi din teritoriul ITI Delta Dunării a crescut de la aproximativ 40.000 de persoane în 2014 la circa 47.000 în 2022, ceea ce reprezintă o creştere de 17,5%. Totodată, peste 3.800 de persoane au beneficiat de programe de formare profesională şi schimburi de bune practici. Sectorul turistic a înregistrat, la rândul său, o dezvoltare accelerată. Capacitatea de cazare a crescut cu peste 161%, de la 4.501 locuri în 2014 la 11.775 în 2025, potrivit datelor prezentate de organizatori”, se arată în comunicatul de presă al asociaţiei.

Ideea realizării unui model hidraulic al Deltei a fost făcută publică şi de alţi guvernatori ai Rezervaţiei, însă până în prezent aceasta nu s-a concretizat într-un proiect finanţabil din fonduri publice.