Acord politic esențial pentru cele 30 miliarde euro de la UE pentru relansarea economiei României: extinderea cu un an a perioadei de cheltuire a banilor, creșterea avansului, menținerea proiectelor pe gaz

Cele patru mari grupuri politice din Parlamentul European au ajuns luni la un compromis privitor la Mecanismului de Reziliență și Redresare (NextGeneration EU), programul fără precedent al UE de susținere a economiilor în criza provocată de pandemia de Covid-19.

Reamintim că, potrivit negocierii din iulie din Consiliul European, România ar urma să aibă alocată suma de 30,4 miliarde de dolari din acest program pentru investiții în economie. Mai este nevoie însă de acordul Parlamentului European și al Consiliului UE.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL / PPE), coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare, a anunțat într-un comunicat de presă acordul între cele patru mari grupuri politice (PPE, socialiști, Renew și Verzii), primul pas înainte de un vot final în legislastivul european.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Marile noutăți ale acestui acord față de versiunea inițială, convenită de Consiliul European:

– creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani la patru ani, adică până la finalul anului 2024. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului, potrivit lui Siegfried Mureșan.

– creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.

– a fost evitată adoptarea unei liste de proiecte neeligibile, așa cum doreau unele facțiuni din Parlamentul European. Spre exemplu, aceștia voiau interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz, ceea ce ar fi reprezentat o lovitură pentru România, care vrea să deruleze astfel de proiecte finanțate din fonduri europene

– fiecare stat va putea să transfere în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și

– fondurile din acest mecanism să fie alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineri.

Coraportorii din Parlamentul European au fost Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru (RENEW Europe) și Eider Gardiazabal Rubial (Grupul Socialiștilor).

Următorii pași ai proiectului. Raportul va fi votat luni, 9 noiembrie, în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care coraportorii vom merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.

”Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei”, a declarat Mureșan în comunciatul citat.