G4Media.ro

Academia Română nu mai este cel mai înalt for de consacrare științifică…

Academia Română nu mai este cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală. Comparație cu rezultatele cercetărilor de vârf

Articol publicat de cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu pe blogul lor comun.

Art. 1, alin. 1, din legea de funcționare a Academiei Române (AR) (L752/2001) ne spune, fără drept de apel, că doar e lege: „Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului.

Pe scurt:

  1. În România există la ora actuală cercetători net superiori membrilor Academiei Române prin prisma contribuțiilor și recunoașterii acestora în plan mondial.
  2. Majoritatea membrilor AR nu mai sunt competitivi nici măcar în plan național, valoarea operei științifice a unora dintre ei putând fi ușor contestată chiar de către un cercetător postdoctorand.
  3. Cu toate acestea aproape orice act normativ în domeniul educației și cercetării trebuie să treacă pe la AR, pentru un punct de vedere. Ca să nu mai zicem că prin recentele modificări legislative trebuie să fie emise puncte de vedere inclusiv de către Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), pe lângă cele de ramură. Pentru AOSR nici nu se pune problema să facem o analiză a calității membrilor, printre aceștia figurând și Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu, sau Ecaterina Andronescu…Da, toți cei de mai sus au rente viagere plătite din banii contribuabilului român. 
  4. Ce autoritate pot avea academicienii României în luarea unor decizii privind politica de cercetare națională, atâta timp cât d-lor sunt departe de ceea ce înseamnă cercetarea de vârf în lume?

Am mai spus-o și o repetăm: avem nevoie de o nouă lege de forma: „Articol unic: se abrogă Legea 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, aceasta urmând a se desființa și ulterior reînființa în baza unui nou statut, adaptat realităților prezente, inclusiv în privința resursei umane”.

Contrar textului de lege, noi constatăm că înaltul for științific al țării tinde să devină o formă fără fond datorită infiltrării printre membri a multor cercetători pe care rezultatele științifice nu îi recomandă, în vădit contrast cu membrii de valoare științifică incontestabilă.

În prezent, sunt în derulare în România 193 de Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE), care constituie, alături de Proiectele Complexe de Cercetare de Frontieră (PCCF), la crème de la crème a cerecetării românești actuale. Cu alte cuvinte, cei mai valoroși cercetători se bat într-o competiție națională pentru a primi un grant PCE, doar 2 din 10 fiind victorioși. Considerăm că printr-o comparație a calității științifice a celor 186* de câștigători PCE și respectiv a celor 165 de academicieni (membri titulari sau corespondenți) vom afla cât de „cel mai înalt” este forul național de consacrare științifică și culturală, Academia Română. Comparația este relevantă nu doar prin prisma numărului de cercetători comparați ci și prin prisma domeniilor în care aceștia activează, atât în cadrul competiției PCE cât și în cazul AR domeniile acoperind întregul palier dintre științele exacte și cele sociale și umaniste. 

Principalul indice scientometric utilizat pentru a cuantifica impactul producției științifice a unui cercetător în plan mondial este indicele Hirsch (indice H)**. O valoare de 5, spre exemplu, înseamnă că respectivul cercetător a publicat cel puțin 5 studii științifice, iar fiecare din acestea a fost citat de cel puțin 5 alți cercetători; adică rezultatele prezentate acolo au folosit altor 5 cercetători, aceștia construind mai departe pe baza lor. Pentru a ajunge la un indice H = 6, nu este suficient ca cele 5 lucrări să aibă câte 6 citări, ci este nevoie de 6 lucrări cu câte 6 citări și tot așa. 

Am comparat deci indicii H (folosind ca sursă baza de date Scopus) ai câștigătorilor de granturi PCE cu cei ai membrilor AR. Rezultatul ne permite să spunem că Academia Română nu are dreptul să-și aroge titulatura de „cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală” pentru simplul motiv că nu are cu ce! Astfel: 

  • Media indicilor H ai câștigătorilor PCE este 14,8, comparativ cu doar 10 pentru membri AR. Valoarea medianei conturează și mai bine diferența: 14 vs. 5,5. Valoarea medianei pentru AR confirmă faptul că printre academicieni se află unii cu un indice H foarte mare. Aceștia trag media în sus, dar chiar și așa aceasta tot este cu 33% mai mică decât cea a câștigătorilor PCE, un grup compact, reliefat de valorile similare ale mediei și medianei (Figura 1); 
  • 29% din membri AR nu apar în baza de date Scopus, sau indicele H este nul, comparativ cu doar 3,7% în dreptul câștigătorilor PCE; 
  • Din cei 193 de câștigători PCE doar 7 sunt membrii ai AR (din totalul de 165);
  • Cel puțin doi președinți de Secție, din cele 14 ale AR, nu ar fi putut măcar aplica pentru un proiect PCE, neîndeplinind criteriile minime de eligibilitate prevăzute în Pachetul de Informații. Nu am verificat eligibilitatea tuturor membrilor AR întrucât este un proces anevoios, dar din moment de șefii de secție nu trec pragul, putem specula asupra rezultatului.

Foto: Academia Română (sursa: Wikipedia)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. AR , un sobor de impostori

  2. Alta institutie politizata pana în gat.

  3. cacademia romana

  4. orice impostor catarat in functie are impresia ca si-a ridicat valoarea la inaltimea functiei respective cand de fapt el trage in jos chiar postul cu pricina , vezi citatul lui Tutuianu ( PSD ) caruia trebuie sa-i dau dreptate : fie omul cat de prost , mintea vine dupa post!

  5. Pentru cei patru „comentatori” de până acum: înafară de cuvintele de prost gust, indicator şi pentru mărimea creieraşelor voastre, aveţi totuşi şi ceva de o minimă relevanţă de comunicat? Ce ştiţi voi despre Academia Română, infecţilor? Aveţi idee prin ce a trecut instituţia şi oamenii ei în epoca comunistă? Nu contest că unii dintre membri nu au ce căuta pe acolo, dar fenomenul e prezent în toate timpurile şi în toate academiile naţionale. Că unii dintre cei care ar merita astăzi nu se află încă în rândurile „nemuritorilor” e iarăşi perfect adevărat. Le doresc să aibă răbdare şi zile. Măcar unora le va veni vremea. Nu sunt încă pe deplin convins că cei trei cercetători menţionaţi au întrutotul dreptate în judecata lor. Legitimitatea materialului e însă dincolo de orice dubiu.

    • Pai n-ai citit articolul ?

    • Pentru Garneata: ba da, dar pentru anumite aspecte cred că ar fi bine să mă documentez şi în alte părţi, ceea ce îmi este pentru moment imposibil. Aşa că prefer să păstrez o oarecare rezervă asupra celor prezentate de cercetătorii în speţă.

  6. Ca si celelalte institutii publice nici AR nu a scapat de mana lunga a neobolsevicilor, sinecuri acordate pe criterii de devotament fata de clica care ( sic!) a deturnat sacrificiul din 89 in primul rand all tinerilor. Dezastrul din educatie, sanatate, economie……… constituie tot atatea imputari ce trebuie aduse AR, ce a facut?, cum a luat pozitie?, demersurile pentru meritocratie di competenta in domeniile vitale ale societatii romanesti? Da, avem academicieni fara opera sau cu ceva indoielnic, care nu stiu sa lege o fraza, vorbesc in propozitii de ciclul primar, care prin slugarnicie au fost propusi politic, oare unde see mai intampla asa ceva? Trista este can cei care au merite tac si se complac in acest marasm institutional de unde see deduce can cei paratzi sunt mai multi decat cei merituosi. Desfiintarea si reinfiintarea pe criterii clare, de competentei academice este obligatorie, ca de fapt resetarea intregi societatii romanesti, institutii publice centrale si locale. Marian

    • Dragă Marian,
      nu cred că netrebnicii îi depăşesc în număr pe cei merituoşi între membri.
      Tu te întrebi unde se mai întâmplă aşa ceva… ai avut curiozitatea să sondezi, oricât de superficial, situaţia la Academiile ţărilor vecine României? Nu suntem aşa ciumaţi pe cât crezi tu! Dacă ne comparăm cu Academia Britanică atunci am avea poate de ce să punem capul în jos, altfel…Nu uita că şi bolşevicii au desfinţat şi reînfinţat Academia Române pe criterii (cumplit de ) clare acum 70 de ani .

  7. „academia maghiara si cacademia romana”

    Din respect pentru academia maghiara, care e un model pentru tot ce e mai bun in domeniul stiintific pe pamant, orice roman trebuie sa invete sa spuna expresia pe dinafara „academia maghiara si cacademia romana„

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.