Cum explică un fost ministru moldovean al justiției scorul strâns de la referendumul pentru integrarea în UE / Care sunt cele patru mari cauze

Un fost ministru al justiției din Republica Moldova, Alexandru Tănase, explică într-o postare pe Facebook care sunt cele patru cauze care explică scorul strâns de la referendumul pentru integrarea în UE. Utilizarea mesajului pro-european ca trambulină de campanie pentru Maia Sandu, re-rusificarea Moldovei printr-o lege permisivă a cetățeniei, cumpărarea voturilor, propaganda rusească la care se adaugă reticența rurală sunt în opinia sa cele patru mari cauze.

Alexandru Tănase (53 de ani) este un jurist din Republica Moldova, fost Ministru al Justiției între 2009-2011 și 2018, care din octombrie 2011 până în mai 2017 a fost președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova. Este unul dintre cei 3 fii ai fostului jurnalist moldovean Constantin Tănase.

Redăm mai jos integral textul publicat de Alexandru Tănase pe Facebook:

Mulți dintre cei surprinși de rezultat păreau confuzi, asemenea unor păsări plouate, văzând că referendumul a trecut cu o diferență relativ mică – puțin peste 12 mii de voturi. Cu regret, propaganda oficială, a creat iluzia unui consens social aproape unanim în favoarea ideii europene, iar multitudinea de sondaje „cu dedicație”, au generat o percepție falsă asupra „temperaturii” reale din societatea noastră. Cei care au privit lucid situația nu au fost surprinși, deoarece rezultatul previzibil, în mare parte, cam acesta a fost. Este adevarat că, sprijinul pentru proeuropeanism a crescut în ultimii ani, cu toate acestea el rămâne a fi încorsetat de realitatea în care trăim.
Să încercăm să înțelegem o parte din motivele care au condus la acest rezultat.

1. „Înfierea” de către actuala putere a mesajului pro-european
Ca de obicei, am reușit să ratăm o ocazie unică de a consolida societatea în jurul unor valori comune, folosindu-le egoist în interesul politic îngust al partidelor. PAS a fost inițiatorul acestui referendum, integrându-l practic în mesajul de campanie al dnei Maia Sandu. Asumarea acestei idei de către șeful statului și partidul de guvernământ a adus, fără îndoială, multă vizibilitate și greutate propunerii de modificare a Constituției. Totuși, această asociere a avut și un efect contrar: i-a determinat pe unii dintre susținătorii pro-europeni, care nu sprijină PAS, să voteze împotriva inițiativei. Deși este dificil de estimat numărul acestor alegători, este cert că nu sunt neglijabili.
2. Structura electoratului moldovenesc.
Aproximativ 50% din populația cu drept de vot este formată din vorbitori de limbă română, o bună parte din aceștia având orientări pro-europene, în timp ce ceilalți 50% includ grupuri etnice minoritare sau moldoveni rusificați, cu opțiunile nostalgice dupa defunctul imperiu. Procentele pot varia, dar toate scrutinurile din trecut au demonstrat existența unei falii clare, cam pe aceste linii. Din această perspectivă, rezultatele referendumului nu sunt nici pe departe surprinzătoare. Ele reflectă fidel realitatea structurii societății în care trăim.

2. Re-rusificarea Moldovei.
Fiind și eu parte a diasporei, am vizitat Chișinăul în vara acestui an. Ce pot să spun, un Chișinău mai rusificat ca acum nu am văzut în ultimii 30 de ani. După invazia militară rusă în Ucraina din februarie 2022, un număr foarte mare de vorbitori de limbă rusă, care au plecat din Moldova după proclamarea independenței, au revenit acasă. Legea cetățeniei moldovenești, care este excesiv de liberală, permite persoanelor născute în străinătate, care au cel puțin unul dintre părinți, bunici sau străbunici născut pe teritoriul fostei RSSM, să devină cetățeni ai Republicii Moldova.

Legea prevede că descendenții persoanelor care, până la 28 iunie 1940, au locuit în Basarabia, în Nordul Bucovinei, în Ținutul Herța și în R.A.S.S.M. sunt recunoscuți ca cetățeni ai Republicii Moldova, iar data dobândirii cetățeniei se consideră data exprimării consimțământului în scris în acest sens. Recunoașterea, spre deosebire de naturalizare, este o procedură administrativă simplă, care permite obținerea pașaportului moldovenesc în termen record.

Astfel, ASP-ul a emis zilnic, în ultimii ani, aprobări „la kilogram” pentru obținerea actelor de identitate moldovenești. Dacă nu mă înșel, procesul a fost încercat să fie stopat prin luna iunie a acestui an, când deja era mult prea târziu. Până acum rămâne o enigmă de ce procesul de emitere pe bandă rulantă a actelor de identitate moldovenești nu a fost suspendat imediat după invazia rusească sau odată cu decizia de mobilizare militară din Rusia. De ce nu au fost instituite niște filtre elementare în lege, care ne-ar fi permis să înțelegem cine sunt miile de „fii rătăciți” ce și-au amintit că sunt moldoveni după trei decenii de viață în „raiul putinist”? Acești oameni au votat la referendum și au influențat rezultatul acestuia.

3. Cumpărarea voturilor.
Pe acest subiect s-a patinat mult prea mult în ultimul timp, așa că nu mă voi pierde în detalii. Un lucru este cert: încercările de a demantela schemele de cumpărare a voturilor au eșuat. Deși grupările putiniste, care au gestionat aceste scheme, au transmis public mesaje de boicotare a referendumului, nu putem ști cu certitudine ce alte instrucțiuni au fost transmise celor care au ieșit la vot. Ar fi interesant, de exemplu, să aflăm ce mesaje au primit cele 68.777 de persoane care au votat pentru candidatul Furtuna… au votat la referendum sau nu și, dacă au votat, cum au votat…

4. Propaganda rusească și reticența rurală.
Referendumurile nu fac parte din cultura noastră politică și juridică, iar alegătorul moldovean tratează acest exercițiu cu multă neîncredere. În 2010, a fost organizat un referendum pentru modificarea Constituției, astfel încât președintele să fie ales prin vot direct de către toți cetățenii. Am colindat personal sute de sate pentru a explica necesitatea acestei modificări, iar oamenii păreau deschiși. Ideea era una foarte populară! Cu toate acestea, referendumul nu a trecut. În campaniile electorale ulterioare, am încercat să înțeleg ce a determinat această reticență.

Am constatat că oamenii nu înțeleg pe deplin ce înseamnă un referendum, ceea ce a generat frică și vulnerabilitate în fața propagandei rusești. La acea vreme, mulți dintre cei cu un nivel mai scăzut de educație și informare au crezut minciunile propagate de Partidul Comunist, că modificarea Constituției ar însemna revenirea jandarmilor români în Basarabia. Fără niciun dubiu, un număr semnificativ de alegători, care beneficiază direct de apropierea de UE (prin drumuri, școli și grădinițe renovate etc.), au fost convinși de „Markeli” că, dacă referendumul va trece, vor fi transformați din mamă și tată în „părintele numărul 1” și „părintele numărul 2”, iar copiii lor vor fi obligați să își schimbe genul.

Politica – arta rezultatului

Toate discuțiile despre o „victorie a la Pirus”, despre legitimitate versus legalitate, sunt simple exerciții retorice, ca as nu zic o demagocie de doi bani. În final, ceea ce este legal este și legitim. Legea stipulează o procedură clară pentru modificarea Constituției. Curtea Constitutionala a avizat proiectul de lege supus referendumului. Daca CCM va constata ca cerințele legale pentru validarea referendumului au fost îndeplinite, textul din buletinul de vot va deveni text de Constituție.

750.075 de moldoveni au spus DA modificării constituției. Eu cred ca societatea moldovenească a obținut o victorie, chiar dacă a fost una la limită. Am sa-l citez in acest context pe dl Prof. Valentin Naumescu „când lupți pentru viitorul tău, toate victoriile devin URIAȘE!!

Finalmente, se impune o clarificare a consecințelor practice ale acestui referendum. Referendumul pentru modificarea Constituției este valid dacă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale participă la vot. Având în vedere că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși puțin peste 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, pragul de 1,1 milioane de alegători prezenți la urne a fost depășit, cu un total de 1.488.874 de participanți. Prin urmare, odată ce Curtea Constituțională va valida referendumul, modificările aprobate vor deveni parte integrantă a Constituției, fără alte condiții suplimentare. Constituția va fi republicată în Monitorul Oficial, incluzând schimbările aduse prin referendumul constituțional din 20 octombrie.

Astfel, noul text constituțional va intra în vigoare, influențând direct cadrul legal și politic al Republicii Moldova, deschizând noi orizonturi pentru reformele viitoare și pentru parcursul european al țării.