G4Media.ro

Psihiatru: ”Abuzul emoțional este cea mai dureroasă formă de violență”/ Cum ajunge…

sursa foto: Pexels

Psihiatru: ”Abuzul emoțional este cea mai dureroasă formă de violență”/ Cum ajunge o femeie să se comporte într-o relație în funcție de relația pe care a avut-o cu tatăl său

Abuzul emoţional sau fizic este una dintre cele mai delicate situaţii cu care se confruntă anumite cupluri, consideră Petronela Nechita, medic primar în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, care spune că nu există cupluri ”toxice”, ci există oameni nevindecaţi, cu răni nevindecate, transmite Agerpres.ro.

În opinia medicului, scopul relaţiilor armonioase este acela de a da roade frumoase – bucurie, fericire, realizări familiale, împliniri profesionale, nu de a vindeca în parteneriat rănile trecutului.

„Relaţiile toxice sunt prin definiţie acele relaţii care te secătuiesc de energie şi vitalitate. Câƒnd simţi că nu mai ai grijă de tine la nivel psihic şi fizic înseamnă că te afli într-o relaţie toxică. Persoana ‘toxică’ critică, judecă, insultă, este agresivă. De câte ori partenerul îşi permite să nu se supună, persoana ‘toxică’ va riposta pentru a descuraja o viitoare nesupunere. Este incapabil să vadă dincolo de propriile dorinţe şi nevoi”, a declarat pentru AGERPRES Petronela Nechita.

Aceasta a explicat că abuzul, fie că este emoţional sau fizic, este una dintre cele mai delicate situaţii cu care se confruntă anumite cupluri.

„Dacă abuzul fizic este uşor de recunoscut, cel emoţional prezintă anumite probleme pentru că este tipul de abuz ale cărui răni nu sângerează. Victima nu este conştientă de acest lucru încă de la început, ba chiar ajunge să creadă că un astfel de comportament este normal. Specialiştii consideră abuzul emoţional drept cea mai dureroasă formă de violenţă şi cea mai uşoară metodă de distrugere a stimei de sine. În majoritatea cazurilor, femeile sunt ţinta tipului de abuz emoţional”, a afirmat dr. Petronela Nechita.

Pentru fete, susţine aceasta, modelul de tată este extrem de important în evoluţia ei ca viitoare femeie şi parteneră într-un cuplu.

„Iubirea şi recunoaşterea din partea tatălui sunt importante pentru că reprezintă un prim pas în recunoaşterea feminităţii lor. Fetele care trăiesc fără tată sau cele cu taţi foarte ocupaţi, care eşuează în relaţia cu fiicele lor, au adesea în viaţă probleme în relaţia de cuplu, deoarece caută la partenerul lor ceea ce nu au primit în copilărie de la tată – recunoaştere, laude, suport necondiţionat. Tatăl poate servi drept model pentru alegerea unui partener în viitor. Astfel, fata de ieri devine femeia de azi care caută necontenit validare şi permite celorlalţi, cum ar fi exemplul partenerului, să le încalce graniţele”, a explicat medicul psihiatru.

Într-un cuplu, susţine dr. Petronela Nechita, partenerul cu trăsături de personalitate de tip narcisist încalcă în mod regulat graniţele altora. Asta, spune medicul, întrucât narcisiştii nu dezvoltă capacitatea de a-i oglindi pe ceilalţi, adică nu cunosc empatie sau cel puţin nu în totalitate.

„În multe privinţe, ei văd oamenii din viaţa lor ca pe nişte obiecte care le servesc lor pentru diferite nevoi. În consecinţă, nu se gândesc de două ori să profite de ceilalţi pentru a-şi atinge propriile scopuri. Uneori, această exploatare interpersonală este rău intenţionată, dar de multe ori este ignorată. Narcisiştii pur şi simplu nu se gândesc la modul în care comportamentul lor îi afectează pe ceilalţi. Iar dacă îi atenţionezi, tot nu vor înţelege cu adevărat. Pentru ei, contează doar propriile nevoi. Narcisiştii sunt îndrăgostiţi de o imagine idealizată şi grandioasă despre ei înşişi. Această ‘auto îndrăgosteală’ le permite să evite sentimentele profunde de nesiguranţă care îi macină. Narcisiştii nu caută parteneri, ci admiratori, cu cât mai docili, cu atât mai bine. Narcisiştii nu sunt foarte dispuşi şi nici capabili de reciprocitate adevărată”, a mai spus medicul psihiatru.

Legea reciprocităţii din psihologie spune că, atunci când cineva îţi dă ceva de valoare perceptibilă, reacţionezi cu dorinţa de a da ceva în schimb.

„Cea mai valoroasă lecţie de viaţă pe care o veţi învăţa vreodată este: tratează-i pe ceilalţi aşa cum ai vrea să fii tu tratat sau aşa cum vor ei să fie trataţi sau Legea reciprocităţii. Legea reciprocităţii afirmă că, atunci când încercaţi să-i ajutaţi pe oameni să obţină ceea ce-şi doresc, vor vrea şi ei să vă întoarcă serviciul. Nu este o gândire egoistă, ci este o nevoie umană de a oferi înapoi. Atunci câƒnd partenerul sau partenera îţi face o surpriză, de exemplu îţi pregăteşte micul dejun, sunt şanse mai mari ca acel om drag să se bucure de atenţia ta specială pe parcursul zilei, decât dacă te critică sau ignoră. Partenerii buni oferă soţiilor iubire, respect, ajutor, înţelegere. Apoi primesc lucrurile pe care şi le doresc de la aceştia”, menţionează medicul psihiatru.

Totodată, dr. Nechita mai spune că părinţii buni oferă copiilor dragoste, apreciere, încredere. Ulterior, ei cer copiilor, chiar dacă nu explicit, disciplină, respect, afecţiune.

„Scopul relaţiilor armonioase este acela de a da roade frumoase – bucurie, fericire, realizări familiale, împliniri profesionale – nu de a vindeca în parteneriat rănile trecutului. Relaţiile sănătoase se bazează pe respect reciproc şi grijă”, a conchis medicul psihiatru Petronela Nechita.

sursa: Agerpres.ro

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

11 comentarii

  1. Daca ai chef de una din Romania, esti ars. Daca te uiti prin Polonia, Serbia, Hungaria, Cehia sau chiar Olanda, pregateste pentru aventura vietii in pat si relatie calma.

    • Ai o imaginatie bogata, care ti se trage de la filme deocheate 🤣

    • Îți trebuie ceva bănuți la ciorap (mai multe milioane de euro, și nici atunci nu e garantat) ca să pui mâna pe una ca alea pe care le visezi matale. Nici o femeie nu e calmă când nu are ce pune pe masă, nu are haine acceptabile și nu are siguranța zilei de mâine, iar astea se rezolvă cu bani (mulți), mai ales în cazul străinelor (că româncele se mai descurcă și cu bani puțini). Cât de calmă e relația depinde de mulți factori, că și bărbatul trebuie să dea dovadă că are mai multe calități în afară de bani. Că poate se plictisește femeia de tine și începe să-și caute pe altul mai bun.
      Cât despre „aventura vietii in pat”… în principiu româncele sunt destul de c**ve, le întrec pe cele menționate de tine. Așa că…choose wisely.

  2. Si pentru barbati relatia lor din copilarie cu mama este cruciala. Complexul lui Oedip este foarte bine cunoscut si cercetat de psihanalisti.

    • Mda, lumea e asa cum e pentru ca barbatii nu sunt niciodata cu adevarat intarcati de la sanul matern. Femeia are un rol slab in societate, nu si mana care dirijeaza lumea. Nu intamplator in Roma au facut-o, metaforic, lupoaica. E si in logica supravietuirii, prin legatura stransa cu fiul, mama se asigura ca are un trai bun la vreme de neputinta. Si dupa ani in care a trebuit sa dirijeze atatia copii, sa-i faca sa se descurce in viata, o mama renunta greu la rolul de dirijor, cauta sa aranjeze viata nepotilor. So… E foarte interesant ca spre deosebire de un barbat, o fata creste complet in uterul matern, vreau sa spun ca ouale in uter sunt prezente inca din faza de fat. Cu alte cuvinte, sub forma de zigot ( ou) existam inca din uterul bunicii materne. Si doar de la mama mostenim in plus fata de acel fifty fifty genetic de la mama si tata niste mecanisme genetice ( on , off). Asta e, mamele, matriarhatul e in spatele lumii asteia. Cam da chix? Cu barbatii la psiholog…
      Despre articolul tata si fetele, sau cum se ma-nipuleaza emotional un barbat. Dar cred totusi ca femeile pot face o relatie si rationala, si atunci relatia cu barbatul ei e altfel… asta daca o femeie gaseste un barbat “intarcat”. Complicat.

    • Nu mana ci mama. Desi cred ca merge si mana.

  3. De asta la prima întâlnire mereu trebuie sa duci discuția în direcția relației cu tatăl, sa știi dacă e buna de relație sau nu.

    • Aici e greșită logica. Există femei care au avut o relație perfectă cu tatăl (sau cu părinții în general) și tot au relații vai de capul lor, fa alegeri foarte proaste în viață sau pot fi ele prea alintate și prea imature ca să aibă o relație bună. Și există femei cu tată lipsă, bețiv sau abuziv, care AU FOST ÎN STARE SĂ ÎNVEȚE ce e bine și ce e rău într-o relație, și astfel să știe cum să se poarte și în general să facă alegeri bune în viață. Cele din ultim categorie au șanse foarte mari să fie fericite, petru că sunt forțate să ajungă la maturitate destul de repede și să aprecieze liniștea și lucrurile frumoase.
      E valabil și pentru bărbați.
      Eu cunosc persoane din ambele categorii – și care au avut părinți buni, și care au avut părinți oribili. Din experiența mea, lucrurile în realitate stau invers decât în logica ta.

  4. Eu cred ca fetele care traiesc cu tata pot avea mai multe probleme in cuplu decat celelalte, in functie de greselile pe care acesta le-a facut in copilarie fata de fete, sau fata de mama, la care fetele sunt martore si mai tarziu duc aceste traume in relatia de cuplu care ziceti ca nu le vindeca si nu ar trebui sa se ocupe de asta, prin urmare ele raman. Mie imi da ca ar fi mai multe probleme in cazul lor. Succes!

  5. Mult mai problematici sunt bărbații lipsiți de dragostea materna, dar despre asta nu vorbește nimeni.

    • Nu știu ce să zic, și aici depinde – pot să fie lipsiți de dragostea maternă dar să aibă parte de o dragoste imensa a bunicilor care îi cresc, sau a unui tată bun etc. Psihologia nu e matematică, nu poți să știi sigur ce iese. La fel și copiii – poți să le dai totul și să îi educi cum poți mai bine și la maturitate să te dea afară din casă sau să se poarte înfiorător – din păcate cunosc din ce în ce mai multe cazuri.
      Există copii care cresc în familii cu sărăcie și violență extremă , și totuși ajung oameni extraordinari. Vorba aceea – Vremurile grele fac oameni puternici, iar vremurile ușoare fac oameni slabi.