Turbulențele globale redeschid discuția în Suedia despre adoptarea monedei euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză L’Express (Franţa), via Rador: Suedia a respins moneda europeană într-un referendum acum douăzeci de ani. Însă contextul actual pare să împingă regatul să reconsidere această idee. Deși adoptarea monedei euro este încă departe de a fi un consens, ideea a reapărut în dezbaterea politică, relatează „Bloomberg”. Văzută de economiști ca o garanție a stabilității în contextul geopolitic actual, ea găsește o oarecare rezonanță în Parlamentul suedez. Și un anumit sprijin în rândul țărilor vecine, în special în Finlanda. Iată de ce.

Pentru a înțelege poziția Stockholmului, trebuie să ne întoarcem în 1995. În acel an, Suedia a aderat la Uniunea Europeană și s-a angajat să adopte moneda euro odată ce toate criteriile necesare erau îndeplinite. Însă, odată ce zona euro a fost înființată în 1999, Suedia a refuzat să participe. Temându-se de pierderea suveranității, a preferat să-și păstreze moneda națională: coroana suedeză. În 2003, 56% dintre suedezi au respins moneda euro într-un referendum. Această decizie nu a fost anulată de guvernele succesive.

Până la izbucnirea războiului din Ucraina în februarie 2022, care a declanșat o primă reflecție. Preocupată de securitatea sa, Suedia s-a grăbit mai întâi să adere la NATO în lunile care au urmat invaziei rusești. Apoi, confruntată cu războiul comercial lansat de Donald Trump, ţara și-a pus la îndoială capacitatea de a se descurca singură în cazul unei crize mai grave și al volatilității piețelor. Dezbaterea privind aderarea la zona euro a fost reaprinsă. Și de data aceasta, experții au avut o opinie mai tranşantă.

În decembrie 2025, eminentul economist Lars Calmfors, șeful Fundației Suedeze pentru Liberă Întreprindere, care în 2003 a recomandat împotriva unui angajament imediat față de zona euro, și-a schimbat părerea. După ce a analizat efectele acestei monede pe parcursul a peste douăzeci de ani, concluzia sa a fost clară: „Beneficiile comerciale pentru membrii zonei euro sunt mai mari decât era prevăzut, iar menținerea unei politici monetare independente oferă mai puține avantaje”, a scris el.

Deși 60% din comerțul Suediei se desfășoară în prezent cu restul UE, Lars Calmfors afirmă: „Pentru Suedia, partajarea unei monede comune ar facilita comerțul cu țările din zona euro, permițându-i legături mai strânse cu vecinii săi. Iar eliminarea fluctuațiilor cursului de schimb ar reduce costurile și incertitudinea. Mai ales pentru că ciclul economic suedez a devenit mai sincronizat cu cel al zonei euro”, explică el.

Această opțiune a fost favorizată de cele 21 de țări din zona euro, care erau convinse că integrarea Suediei va consolida credibilitatea monedei (într-un moment în care dominația dolarului este contestată). Vecinii regatului – în special Danemarca și Finlanda – au fost de acord. Acest lucru a fost demonstrat de o declarație recentă a guvernatorului băncii centrale finlandeze: „Să fim realiști, singuri nu avem prea multă greutate, dar unindu-ne, am putea să jucăm alături de marii jucători și să avem o influență mai mare în sistemul monetar european și în Uniunea Europeană în ansamblu”, a argumentat el.

Însă, chiar dacă această idee câștigă teren în Europa, cei mai direct afectați sunt departe de a fi convinși. Majoritatea suedezilor (aproximativ două treimi) se opun în continuare adoptării monedei euro și își mențin angajamentul față de independența lor monetară. Experții sugerează că ar trebui luată în considerare un al doilea referendum pentru a evalua opinia publică pe această temă.

Între partidele politice, opiniile sunt împărțite. Unele nu au luat încă o poziție cu privire la această problemă, cum ar fi social-democrații, care conduc în prezent în sondajele pentru alegerile parlamentare programate în septembrie. Actualul prim-ministru, din partidul de centru-dreapta, este în general în favoarea acestei treceri la moneda euro, dar are grijă să nu îşi facă publică intenţia pe măsură ce se apropie alegerile.

Clasat pe locul doi în sondaje, partidul naționalist se opune ferm oricărei integrări monetare. „Tendințele actuale de împrumut din zona euro ar putea duce la prăbușirea monedei unice”, a ajuns să afirme unul dintre parlamentarii săi, Oscar Sjöstedt. El a subliniat o rată a dobânzii semnificativ mai mică în Suedia (unde datoria reprezintă 33% din PIB) decât în ​​restul zonei euro (80%).

Indiferent ce se va întâmpla, adoptarea monedei euro rămâne un proces destul de lung. Dacă Suedia ar decide să facă acest lucru, ar trebui mai întâi să adere la Mecanismul European al Cursului de Valută (ERM II) și să mențină stabilitatea coroanei față de euro timp de cel puțin doi ani, subliniază economiștii. Însă deputata Cecilia Rönn, din Partidul Liberal, vrea să creadă că acest lucru se va întâmpla: „Întrebarea nu este dacă moneda euro va fi adoptată, ci când”, susţine ea.

Traducerea Rador: Rodezia Costea