BREAKING Raportul Comisiei Europene privind statul de drept: În urma hotărârilor Înaltei Curți privind termenele de prescripție, instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări / Finanțarea presei de către partide și autorități de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, făcut public marți, notează faptul că în urma hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ, condusă de Corina Corbu) privind termenele de prescripție, instanțele din România au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. Raportul are o tentă pozitivă, deși chiar în primele pagini recunoaște că percepția publicului larg asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat semnificativ în comparație cu 2024 și 2021.

• Reamintim că Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a anunțat anul trecut, după un raport la fel de favorabil al Comisiei Europene privind statul de drept, că documentul ”nu reflectă obiectiv situaţia sistemului judiciar din România” și că nu va mai participa la niciun dialog cu Comisia Europeană, ”refuzând ca onorabilitatea membrilor săi să fie folosită pentru discursuri şi înţelegeri politice”.

Raportul din acest an al Comisiei susține că autoritățile ar fi înregistrat ”în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”.

Raportul vorbește în termeni critici despre finanțarea presei de către partidele politice și autoritățile de stat, despre care arată că a condus la o creștere a publicității politice netransparente. G4Media a scris constant despre instituțiile de presă care au acceptat bani de la partide, inclusiv de la partidele extremiste, în afara campaniilor electorale.

Comisia Europeană a cerut României, în secțiunea de recomandări, să ia măsuri ”pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție”.

Lista completă de recomandări pentru România:

• Să ia măsuri legislative pentru a consolida garanțiile de asigurare a independenței procurorilor de rang înalt și organizarea și funcționarea poliției judiciare.
• Să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.
• Să introducă norme privind activitățile de lobby pentru deputații în Parlament și să asigure eficacitatea sistemului declarațiilor de avere.
• Să își intensifice eforturile de consolidare a normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, în funcție de standardele europene privind serviciile publice de mass-media.
• Să își intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență ale guvernului și de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației.
• Să înregistreze progrese în ceea ce privește continuarea procesului de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

Context

Comisia Europeană a publicat marți cel de al șaselea raport anual privind statul de drept, care examinează evoluțiile statului de drept în toate cele 27 de state membre ale UE. Mecanismul privind statul de drept a înlocuit, în cazul României, vechiul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), care era considerat mult mai eficient pentru asigurarea independenței și eficienței sistemului de justiție.

Mecanismul privind statul de drept poate duce la declanșarea unor sancțiuni la adresa unui stat membru care nu respectă principiile și valorile europene, dar procesul decizional e extrem de dificil.

Raportul integral pe rule of law al Comisiei Europene:

Raport Rule of Law Romania Iulie 2025 Comisia Europeana