60 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană în legătură cu un proiect de lege care permite exproprieri pentru proiecte miniere private / Inițiatorii actului normativ sunt trei deputați PSD

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deputații PSD Natalia-Elena lntotero, Ilie Toma și Adrian Câciu au inițiat un proiect de lege ce ar permite, dacă ar fi aprobat, exproprierile pentru realizarea unor proiecte miniere private. Asta în condițiile în care social-democrații l-au atacat virulent în ultimele săptămâni pe premierul Ilie Bolojan pentru că ar vrea să pună în vânzare pachete minoritare de acțiuni la companii de stat.

Șaizeci de organizații neguvernamentale din România au transmis, marți, o scrisoare oficială președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarului general adjunct, Viviane d’Udekem d’Acoz, în legătură cu proiectul de lege L143/2026, arătând că actul normativ permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și elimină proceduri de mediu esențiale, potrivit Agerpres.

Organizațiile solicită deschiderea unui EU Pilot – o procedură pre-infringement prin care Comisia verifică dacă un stat membru respectă dreptul european – privind proiectul de lege L143/2026, se arată într-un comunicat al Declic.

‘Această lege permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și elimină proceduri de mediu esențiale. Până acum, statul putea lua terenuri și case doar pentru utilitate publică: drumuri, școli, spitale. Odată cu această lege, companiile miniere primesc drept de preempțiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanșa exproprierea dacă proprietarul terenului nu e de acord să își cedeze proprietatea în beneficiul proiectului minier’, arată organizațiile.

Potrivit acestora, ‘inițiatorii proiectului de lege folosesc în mod fals și abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252 pentru a justifica un pachet de măsuri care nu doar că nu sunt cerute de UE, dar contravin flagrant dreptului european și Constituției României’.

‘Aceste măsuri sunt o tentativă de a forța un regim de expropriere în interes privat, interzis atât de Constituție, cât și de dreptul european’, a menționat Stephanie Roth, reprezentanta rețelei Mining Watch România, în scrisoarea adresată oficialilor europeni.

Organizațiile semnatare susțin că ‘Regulamentele UE se aplică direct – nu se transpun în legislația națională, OUG 61/2025 a creat deja cadrul instituțional și procedural necesar aplicării Regulamentului (UE) 2024/1252 și ‘L143/2026 introduce măsuri care nu apar în legislația europeană și care nu au nicio legătură cu implementarea regulamentului’.

‘În aceste condiții, proiectul de lege ridică semne serioase de întrebare privind intenția legislativă și posibile abuzuri’, se arată în adresa oficială înaintată Ursulei von der Leyen.

Potrivit organizațiilor, ‘Legea L143/2026 ar deschide calea pentru exproprieri în favoarea unor proiecte comerciale, ar acorda drepturi de preempțiune companiilor private și ar reduce protecția mediului și, în același timp, ar limita controlul judecătoresc, ar restrânge participarea publicului și ar concentra deciziile sensibile la nivel central’.

‘Organizațiile reamintesc că art. 44(3) din Constituția României interzice exproprierea în interes privat, iar art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE și jurisprudența CEDO interzic de asemenea astfel de măsuri. Semnatarii avertizează că adoptarea L143/2026 ar reprezenta ‘un regres periculos’, cu potențial de a reaprinde tensiuni sociale majore și de a alimenta discursuri antieuropene. Organizațiile cer Comisiei să deschidă procedura EU Pilot cu România, să analizeze compatibilitatea L143/2026 cu dreptul UE și să clarifice public că Regulamentul (UE) 2024/1252 nu justifică măsurile propuse. Mai mult, să prevină folosirea legislației europene ca paravan pentru abuzuri interne’, se mai arată în comunicat.

Proiectul privind măsurile de aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1.252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.724 și (UE) 2019/1.020, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru activitatea de extracție a materiilor prime critice se află în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost inițiat de Natalia-Elena lntotero, deputat PSD Hunedoara, Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara, și Adrian Câciu, deputat PSD Dolj, fiind semnat ulterior de zeci de parlamentari de la toate partidele de la putere și din opoziție.

Context

Premierul Ilie Bolojan a declarat acum câteva zile că, în opinia sa, listarea la bursă reprezintă una dintre metodele prin care poate fi îmbunătăţită eficienţa şi performanţa companiilor de stat, subliniind însă că nu este vorba despre o decizie a actualului guvern şi nici despre „un tun pe ultima sută de metri”, transmite Agerpres.

El a precizat, la Europa FM, că în şedinţa de guvern a fost prezentată o informare privind situaţia companiilor de stat care au acumulat datorii şi riscă falimentul, precum şi variante prin care activitatea altora ar putea fi eficientizată, inclusiv prin vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni, statul păstrând controlul.

„Asta nu înseamnă vânzarea companiei de pe o zi pe alta, deci subliniez, informare şi posibile variante de lucru. Dacă un guvern, indiferent care este, ia o decizie ca la o companie de stat să vândă un pachet de acţiuni, atunci este o procedură care durează cam un an, minim un an şi jumătate, pentru că compania trebuie evaluată, acţiunile se evaluează, se aprobă în diferite foruri. Se iau tot felul de decizii, dacă o companie nu este listată la bursă”, a spus Bolojan.

Bolojan a reiterat că listarea la bursă poate aduce transparenţă şi un management mai performant.

„Şi eu personal cred că una din metodele prin care eficienţa companiilor de stat, performanţa acestora poate fi îmbunătăţită, este listarea la bursă, pentru că asta înseamnă transparenţă, asta înseamnă metode de management care sunt certificate în plan internaţional, iar dacă se vând pachete minoritare de acţiuni intră un privat în conducere şi va avea grijă să nu-şi bată joc de bani. Şi în felul acesta, per total, performanţa companiei se poate îmbunătăţi. Dar nu este o decizie a actualului guvern, nu este un tun pe ultima sută de metri, pentru că, ipotetic, chiar dacă mâine s-ar decide, dar nu s-a decis asta, s-ar putea vedea nişte rezultate peste un an de zile”, a punctat premierul.

El a adăugat că o vânzare de acţiuni nu înseamnă că se „aruncă banii pe geam”, ci ar permite realizarea unor investiţii necesare.

„Probabil că are nevoie de peste 1.000 de megawati de stocare, de exemplu, Hidroelectrica, ca să aibă aceste posibilităţi de echilibrare şi în felul acesta preţul energiei în România, având în vedere că ei au o cotă de peste 25% din piaţă, ar putea să scadă cu câteva procente numai printr-o astfel de investiţie”, a mai susţinut Bolojan.

PSD vrea să blocheze inițiativa lui Bolojan

O serie de deputați și senatori PSD au inițiat în Senat proiectul de lege „privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică”, inițiativă care ar putea da peste cap planurile premierului Ilie Bolojan de vânzare a pachetelor minoritare la unele companii de stat, potrivit Mediafax.

Legea depusă de senatorul PSD, Cătălin Zamfir, prevede explicit următoarele:

-Se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice alta societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținuta.

-Dispozițiile nu se aplica acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prim hotărâre judecătorească definitiva, procedura de insolvență, precum și acțiunilor a căror valoare totala,1 a data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte.

-Se suspendă, pana la data de 31 decembrie 2027, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile §i societățile naționale, precum si la alte societali la care statul are calitatea de acționar, aflate in curs de realizare.

-Dispozițiile alin. (1) nu se aplica operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, in cazul in care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat.