G4Media.ro

1427 de magistrați au semnat până marți seară Rezoluția magistraților români pentru…

1427 de magistrați au semnat până marți seară Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept

1427 de judecători și procurori au semnat până marți seară Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept, se arată într-un tabel centralizator transmis G4Media.ro de Asociația Forumul Judecătorilor din România. Rezoluția a fost dată publicității sâmbătă, în timpul protestului din fața Palatului de Justiție, la care au participat câteva sute de judecători și procurori. Magistrații protestează împotriva modificărilor la Codurile Penale, modificărilor aduse legilor justiției și împotriva atacurilor repetate ale politicienilor la adresa magistraților.

Magistrații care au protestat sâmbătă au afișat mesaje pe care scrie ”Avizul Comisiei de la Veneția” sau ”Conformarea obligatorie cu recomandările Greco”, aluzie la ultimele declarații ale ministrului justiției care a minimalizat importanța raportului realizat de experții anticorupție.

Redăm mai jos integral textul rezoluției:

”Subsemnații, judecători și procurori, magistrați asistenți și auditori de justiție, având în vedere:
– evoluțiile publice recente cu privire la modificarea ”legilor justiției”, care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, așa cum au constatat Comisia Europeană și GRECO;
– faptul că majoritatea covârșitoare a judecătorilor și a procurorilor români nu a acceptat proiectele de lege vizând activitatea sistemului judiciar, voința magistraților nefiind luată în considerare, evitându-se orice dialog cu aceștia în cadrul unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii de impact și prognoze;
– declarațiile Ministrului Justiției și ale reprezentanților puterii legislative prin care, contrar art. 11 din Constituție, se minimalizează Raportul GRECO, prin care s-a cerut ca România să se abțină de la adoptarea unor amendamente la legislația penală care să contravină angajamentelor sale internaționale și să-i submineze capacitățile interne în materia luptei împotriva corupției și se nesocotește necesitatea sesizării Comisiei de la Veneția (președintele Comisiei speciale comune pentru modificarea legilor justiției a afirmat că nici Curtea Constituțională nu va aștepta avizul Comisiei de la Veneția, aceasta fixând deja un termen pentru soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate la 30 mai 2018; în calitatea sa de membru al Comisiei de la Veneția, Ministrul Justiției trebuia să solicite public luarea în considerare a avizului Comisiei de la Veneția, iar nu subminarea activității sale);
– propunerile legislative aflate în dezbatere publică reprezintă o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată;
– desfășurarea procesului de legiferare în materia Codului penal, a Codului de procedură penală și a Codului de procedură civilă, cu o procedură netransparentă și neprevizibilă, fără a putea aprecia în ce modalitate vor fi folosite observațiile formulate de sistemul judiciar, a cărui prezență pare doar a fi necesară pentru legitimarea modificărilor propuse, mimându-se un dialog;
– nesocotirea principiilor statului de drept, statutului magistratului și regulilor de transparență ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică și încercarea de a intimida judecătorii și procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracțiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracțiunea de omor (spre exemplu, infracțiunile prevăzute la art.2801 – Reaua credință și art.2802 – Grava neglijență);
– ura viscerală împotriva autorității judecătorești prin plasarea judecătorilor și a procurorilor români în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii, fiind imaginate infracțiuni pentru ”contracararea clanurilor, precum și a procurorilor și judecătorilor, în comiterea infracțiunilor specifice” ;
– escaladarea fenomenului corupției, care reprezintă o amenințare serioasă pentru dezvoltare și stabilitate, cu consecințe negative la toate nivelurile de guvernare, și încercările repetate, pe multiple planuri, de anulare a eforturilor magistraților români de combatere a infracțiunilor de corupție;
– acțiunile de manipulare a opiniei publice și atacurile fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, inclusiv Direcția Națională Anticorupție, ori a autorităților statului menite să-l reprezinte în fața partenerilor din Uniunea Europeană (a se vedea schimbarea arbitrară a Agentului pentru CJUE pentru refuzul de a aviza proiectele de acte normative în disprețul dreptului Uniunii Europene);
– lipsa unor proiecte concrete de efectuare a unei hărți judiciare și a asigurării unei infrastructuri corespunzătoare necesităților actuale de desfășurare a activității instanțelor și parchetelor, lipsa stabilirii volumului optim de activitate al magistraților români pe criterii obiective, lucrându-se constant intelectual 10-12 ore zilnic, lipsa oricăror preocupări a autorităților pentru funcționarea cât mai eficientă a Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri;
– concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact, încurajarea sau determinarea ieșirii definitive sau temporare din sistem a unor magistrați, reprimirea în profesie fără niciun fel de testare a foștilor magistrați cu 10 ani vechime, introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (de cele mai multe ori, legislație deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european etc.), aspecte care nu par a avea ca scop creșterea calității actului de justiție, evoluția sistemului judiciar, ci „falimentarea” acestuia;
– multe dintre modificările preconizate nu au nicio legătură cu scopul enunțat de legiuitor și se îndepărtează de la obiectivele avute în vedere, întrucât expunerile de motive și intervențiile legislative propuse conțin soluții inadecvate realităților juridice din România și standardelor de protecție a unor valori fundamentale de la nivel european și internațional, de natură să compromită înfăptuirea actului de justiție;
– faptul că Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, apreciind asupra întrunirii elementelor constitutive ale unor infracțiuni, stabilirii vinovăției sau nevinovăției unor persoane, solicitând liste cu soluțiile de achitare pronunțate de instanțele judecătorești (numai în Uzbekistan numărul de achitări este zero,[1] în statele democratice achitarea reprezentând expresia unui sistem judiciar sănătos);
– faptul că Rapoartele MCV subliniază constant că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, aspecte ignorate cu obstinație de Statul român;
– prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, Statului român îi revine obligația de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție;
– faptul că, atunci când democrația şi libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligației de indignare,[2]

ADOPTĂM URMĂTOAREA REZOLUȚIE:

1. Solicităm insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. România este și trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupției și fărădelegii. Jos mâinile de pe justiție!
2. Solicităm Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea urgentă a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția.
3. Solicităm amânarea luării oricăror decizii, din partea tuturor autorităților competente, în privința ”legilor justiției”, până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția și până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene și ale GRECO. Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului.
4. Solicităm consultarea reală a corpului magistraților cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanțelor și parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistrați români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent și nu pot reprezenta voința a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societății civile, ale cărei reacții trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative.
5. Solicităm condiții demne de muncă. Realizarea unui act de justiție de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept și a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare.
6. Solicităm Ministrului Justiției să se abțină de la acțiunile care intimidează procurorii și afectează statul de drept și independența justiției.
7. Solicităm Ratificarea Protocolului nr.16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.
8. Solicităm membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să condamne imediat și cu fermitate atacurile la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. Implementarea unor criterii interactive de evaluare anuală, de către corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de membrii CSM, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora sunt imediat necesare.
9. Solicităm puterii legislative și Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.
10. Adresăm un îndemn către toate adunările generale ale instanțelor și parchetelor să se întrunească imediat și să hotărască formele de protest pe care le consideră necesare.
11. Invităm pe toți cetățenii României să se alăture acestei Rezoluții, în calitatea lor de purtători ai unor speranțe și aspirații de însănătoșire morală a țării și de menținere a ei pe coordonatele Europei civilizate.”

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Am crezut ca au semnat o cerere prin care sa li se reduca salariile nesimtite.

    • De ce considerati ca magistratii au salarii nesimtite? Care sunt considerentele pe care le-ati luat in calcul inainte de a va exprima opinia? Banuiesc cu nu cifrele care compun exprimarea numerica a salariului.

    • Considerentele sunt simple,diferenta intre salariile acestora si salariul minim pe economie din Romania,sau diferenta intre salariul acestora si cel al presedintelui Romaniei.Pot prezenta exemple clare daca doriti,dar nu cred ca ar fi in avantajul dumneavoastra.

  2. Mda, să sperăm că vor semna măcar peste jumătate din numărul total de magistraţi. Şi mai repede.

    • Ce folos…? Pana nu e dovedit Bozo iar lui Bibi nu i se da peste nas, Cracanel tot ce vrea ”muschii” lui va face…!

  3. Magistratii trebuie sa puna in practica legea,ei nu au niciun rol in procesul legislativ,fireste pe ei oricum nu ii deranjeaza nicio modificare de ordin legislativ atata timp cat ei isi pot pastra privilegiile si intangibilitatea(raspunderea magistratilor).
    Iata cateva date despre pensiile imbuibatilor de magistrati,luand in considerarea ca pensia medie este de 1132 lei.
    În cazul pensiilor militare, datele statistice obţinute de MEDIAFAX arată că cea mai mare pensie este de 33.393 de lei şi este obţinută de un magistrat. De altfel, majoritatea pensiilor militare care depăşesc 16.000 de lei lunar, sunt acordate foştilor magistraţi militari.
    In privinta pensiilor magistratilor civili pensia minimă este de 1.176 de lei, iar cea maximă e de 40.963 lei, în timp ce pensia medie este de 10.789 lei. Asadar pensia medie a magistratilor este de 10 ori mai mare decat cea a restului populatiei,avand un maxim de 400 de milioane pe luna adica in jur de 40 de pensii medii normale.

  4. D-nule Pudilă, se vede cu ochiul liber că eşti pus să induci pe aici ura împotriva unei clase socio-profesionale (cea a magistraţilor), întocmai cum au procedat comuniştii faţă de clasa intelectuală a României interbelice. Eşti atât de prezent pe acest subiect, aici dar şi pe alte site-uri, încât o singură justificare este plauzibilă: face parte din jobul tău, pentru care te plătesc cei care au interes şi resurse financiare să discrediteze justiţia.
    Din fericire (din păcate pentru tine), nici aici şi nici pe luju, unde eşti o prezenţă constantă, nu prea sunt cititori pe care să-i prosteşti aşa uşor, cu tactici de manipulare învechite şi demult deconspirate.
    Spun asta pentru că îi condamni pe judecătorii şi procurorii care protestează în faţa unor modificări legislative nocive, prin care se urmăreşte slăbirea justiţiei în fata infractorilor, fără însa a vorbi despre fondul problemei, adică despre revendicările lor, astfel cum acestea sunt făcute publice prin Rezoluţia adoptată la 19 mai 2018.
    Ei bine, aceasta este, cum spuneam, o tactică de manipulare pentru că se aduce în discuţie un aşa-zis subiect, o fumigenă: cea legată de privilegiile celor care protestează.
    În primul rând, este vorba despre drepturi, iar nu despre privilegii; de ce nu se vorbeşte, de pildă, despre salariile/veniturile altor inşi/inse care ocupă diverse funcţii în care au ajuns pentru că au fost puşi, fără examenele şi pregătirea necesară; din acest punct de vedere, trebuie spus că în magistratură se accede după o pregătire teoretică intensă şi examinări dure.
    În al doilea rând, oamenii trebuie să ştie că justiţia este unul dintre pilonii sistemelor democratice, care asigură echilibrul puterilor în stat şi nu poate funcţiona în condiţii bune, dacă vrei să îi plăteşti prost pe cei care fac justiţia sau dacă le asiguri condiţii improprii de lucru.
    Subiectul pensiilor este adus în discuţie pentru că nu există argumente reale în acţiunea de condamnare a protestatarilor, acest subiect fiind fără legătură cu discuţia despre protest şi despre apărarea independenţei sistemului judiciar.
    Oricum, despre pensiile magistraţilor trebuie a se cunoaşte unele lucruri, precum:
    – pensiile magistraţilor au fost primele pensii speciale şi, potrivit practicii CCR, ele constituie o componentă a garanţiei de independenţă, căci atunci când devii magistrat ai în vedere inclusiv perspectiva sistemului de pensii aplicabil profesiei alese, coroborat cu o multitudine de interdicţii aplicabile pe durata exercitării activităţii;
    – ulterior, politicienii au instituit pensii speciale şi pentru alte categorii profesionale (parlamentari, aleşi locali, etc.), care se pot obţine după perioade de activitate mult mai scurte decât cele cerute magistraţilor (25 de ani); spre exemplu, auditorii externi ai Curţii de Conturi au dreptul la pensie INTEGRALĂ stabilită potrivit sistemului aplicabil magistraţilor, după un stagiu complet de 14 ani de activitate, iar în cuantum diminuat (dar tot pensie specială), după NUMAI 4 ani de activitate; vi se pare firesc?
    – există lucruri anormale inclusiv în sistemul de pensii aplicabil magistraţilor, cum ar fi posibilitatea foştilor avocaţi de a beneficia de vechimea în avocatură la calculul vechimii în magistratură, dar nu e vina magistraţilor pentru această prevedere, care îi discriminează pe magistraţi în funcţie de profesia avută anterior; probabil lobbyul avocaţilor din parlament a condus la adoptarea unei astfel de prevederi;
    – exemplele cu pensiile foştilor magistraţi militari sunt neavenite, pentru că magistraţii militari sunt foarte puţini, iar pe de altă parte, corpul magistraţilor a cerut, în anii trecuţi, la iniţierea primelor dezbateri pe modificarea legilor justiţiei (în vremea CSM-ului anterior), desfiinţarea instanţelor şi parchetelor militare, care, zic magistraţii civili, îşi au raţiunea de a exista doar pe timp de război.
    În fine, cel mai important aspect este că, dacă magistraţii erau interesaţi doar de păstrarea drepturilor, aşa cum sunt acuzaţi pe nedrept de unii rău-intenţionaţi sau dezinformaţi, atunci nu ar fi protestat deloc, pentru că, bună-rea, ei vor aplica legea aşa cum o va face parlamentul, însă modificările iniţiate în Comisia Iordache le dădeau dreptul să iasă la pensie după numai 20 de ani de activitate (în loc de 25, cum e în prezent), ademenindu-i chiar cu pensie de 80% din ultimul salariu brut, iar cum bruturile au crescut ca urmare a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat, se ajunge să se primească pensie mai mare decât salariul. Cina va fi nebun să rămână în activitate în asemenea condiţii, după 20 de ani de activitate, vă întreb? Exact acest patent s-a aplicat în MAI, unde s-a ajuns la un deficit nemaiîntâlnit de personal. Asta se vrea? Depopularea sistemelor de apărare internă şi de justiţie?
    Deci, legile ar putea fi făcute astfel încât să nu nască mari nemulţumiri, inclusiv în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor magistraţilor, eu unul considerând că nicio pensie nu ar trebui să depăşească un prag maximal de cca. 12-14 mii de lei.
    Dar, tocmai pentru că legile astea nu au menirea de a schimba lucrurile în bine pentru societate, ci în bine pentru anumite grupuri sau persoane şi în foarte rău pentru România, magistraţii, realizând pericolul care se întrevede, au luat atitudine şi au adoptat Rezoluţia de apărare a statului de drept. Ce este rău în asta?
    Ţi-am dat iar de lucru, d-nule Pudilă? Să te văd la treabă şi să-i arăţi apoi minunata muncă celui care ţi-o plăteşte!

    • Banuiesc ca esti procuror sau judecatorul dupa patosul cu care aperi aceste „drepturi” ale juzilor asa ca voi demonta argumentele tale punctual.
      Prima afirmatie cum ca in magistratura se intra dupa o pregatire temeinica si examene dure este complet falsa, la admiterea in INM nu cei care au pregatirea cea mai buna intra, selectia se face practic in mod subiectiv in urma interviului sustinut in fata unei comisii,cei care au intrat primii anii trecuti la INM au avut note mai mici la examenul teoretic si i-au depasit pe cei cu note mai mari in urma selectiei de la interviu.Despre pregatirea magistratilor este de ajuns sa il asculti doua minute pe celebrul procuror Negulescu sau Onea vorbind,dincolo de evidentele lor carente de limbaj,indeosebi in cazul lui Negulescu frapanta este tinuta morala pe care o au,vorbeste ca un birjar,nu am auzit vorbind asa decat tiganii din ferentari,daca un individ ca Negulescu a trecut de testele riguroase la care faci referire atunci ne cam dam seama despre ce pregatire trebuie sa ai sa fii magistrat.
      In al doilea rand vorbesti acolo ca privilegiile acestora ar fi niste drepturi,bineinteles ca sunt niste drepturi,niste privilegii imbracate intr-o forma juridica,altcumva nu ar putea fi,maine se da o lege prin care magistratilor li se da dreptul sa incaseze cate un kg de aur din Banca Nationala,normal ca e un drept,fiind consfintit printr-o lege.
      Justitia este unul din pilonii democratiei,dar la fel este si Parlamentul si Guvernul,deci sa inteleg ca si acestora trebuie sa le acordam privilegii,atunci de ce va ambalati cand isi maresc salariile sau isi dau pensii speciale,reprezinta o putere la fel de importanta ca cea judecatoreasca.Sau doctorii,acestia asigura functionarea sistemului de sanatate,o chestie de importanta nationala,in mod normal daca ar fi sa mai iau dupa argumentele tale si ei ar trebuii sa aiba pensii speciale de sute de milioane.
      Normal ca magistratii nu pot protesta pentru motivul exclusiv al raspunderii lor,lumea si-ar da seama ca doar asta ii intereseaza,in schimb critica incorpore tot pachetul de legi,folosindu-se tactic si propagandistic de asa zisa independenta si apararea valorii statului de drept pentru abrogarea intregului pachet legislativ.
      Despre practica CCR ma faci sa rad,pai normal ca apara si actioneaza in favoarea corpului magistratilor din care fac si ei parte,afirmatia cum ca legile speciale ale magistratilor ar fi fost primele este complet falsa,primele pensii speciale inca de pe vreme lui Cuza au fost date militarilor,care si ei au multe interdictii,chiar mai multe ca magistratii.
      Nu observ in argumentatia prezentata nicio referire la raspunderea magistratilor ,care,desi inclusa in legea actuala nu functioneaza,statul nu s-a intors niciodata impotriva vreunui magistrat prin Ministerul Finantelor,practic in Romania nu au existat cazuri de rea credinta sau eroare judiciara,chiar asa de buni sunt magistratii de la noi,toti sunt curati ca lacrima.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.