11 țări africane construiesc o barieră de 8.000 de kilometri pentru a opri extinderea deșertului Sahara și a salva terenurile fertile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

11 țări africane construiesc o barieră lungă de 8.000 de km pentru a opri extinderea deșertului Sahara și a salva terenurile fertile. Proiectul cunoscut sub numele de Marele Zid Verde este una dintre cele mai ambițioase încercări de combatere a deșertificării la nivel global, transmite MEDIAFAX.

Marele Zid Verde are ca scop restaurarea a 100 de milioane de hectare de teren degradat, captarea a aproximativ 250 de milioane de tone de CO₂ și crearea a 10 milioane de locuri de muncă verzi până în 2030, potrivit La Nacion.

În viziunea inițiatorilor, această „barieră de copaci” ar trebui să stabilizeze solul, să reducă efectele secetei și să sprijine comunitățile agricole din regiunea Sahel. Practic este vorba despre realizarea unei „centuri verzi” împotriva deșertificării.

Marele zid, blocat de marile probleme

Proiectul a fost lansat în urmă cu 19 ani cu obiectivul de a crea o barieră naturală de vegetație de aproximativ 8.000 de kilometri, din Djibouti până în Senegal, pentru a opri extinderea deșertului Sahara către sudul Africii. Inițiativa reunește 11 state africane, sprijinite de organizații internaționale.

Deși ar trebui să fie gata în 2030, proiectul este realizat în proporție de 18%. În unele zone din Etiopia, Senegal și Nigeria a avut succes, dar în cea mai mare parte a teritoriului vizat implementarea este lentă.

De vină sunt managementul deficitar al fondurilor, instabilitatea politică, loviturile de stat, corupția și lipsa infrastructurii. Proiectul are un buget estimat la 31 de miliarde de dolari.

Marele zid va proteja sute de milioane de oameni

Proiectul este foarte important. Zona de tranziție dintre Sahara și savană se usucă într-un ritm de 45–60 cm pe an, iar temperaturile au crescut cu aproximativ 1,5°C peste media globală pe parcursul unui secol, potrivit datelor ONU. Experții avertizează că, dacă degradarea continuă, până în 2050 aproximativ 250 de milioane de oameni ar putea să migreze din cauza pierderii terenurilor agricole.