VIDEO Student la Sorbona: Care sunt diferențele culturale și cum te adaptezi unui mediu necunoscut: „E o experiență să te descurci singur”

Oportunități și diferențe culturale,  provocări legate de cazare și de alte costuri, toate fac parte din viața unui student român în altă țară europeană.

În cadrul seriei de interviuri cu tineri români care au ales să studieze în străinătate, azi ne răspunde Maria, care locuiește în Paris. Din 2023, învață Filosofie, în cadrul Université Sorbonne-Panthéon, iar în 2024 s-a înscris și la  Facultatea de Matematică a Université Sorbonne 4. 

În interviul acordat ENTR, Maria povestește despre bariera lingvistică drept o provocare dificilă a studenților care nu provin din țări francofone: „Cea mai mare provocare a fost limba […] era simbolul faptului că nu mai eram într-o comunitate care mă înțelege. […] Cele mai simple interacțiuni zilnice deveniseră un efort”. Procesul de adaptare la noua limbă, care a durat câteva luni, a fost, spune ea, anevoios: deși învățase franceza dinainte, cu ajutorul unui profesor, i-a fost greu să înțeleagă vorbirea curentă la început.

Pe Maria a surprins-o familiaritatea cu care francezii tratează străinii: „Sunt obișnuiți cu studenții internaționali.” A observat că trebuie să se adapteze rapid: spre exemplu, și-a îmbunătățit nivelul limbii franceze „din mers”, dându-și seama că cei din jurul ei au nevoie să înțeleagă ce spune, fără să țină cont de accent, de vocabular sau micile încurcături gramaticale. 

Faptul că România este membră a Uniunii Europene, a venit cu o serie de beneficii pentru integrarea în Franța: reduceri și gratuități pentru tinerii sub 26 de ani, accesul la burse și alocații studențești, ușurința de a apela la sistemul de sănătate public. Mobilitatea este de asemenea, spune ea, facilitată de statutul de student european: Maria s-a stabilit în Franța fără să se confrunte cu „iadul administrativ” al obținerii unui titlu de sejur. Paradoxal este că de aceste beneficii se bucură mai greu studenții din țări francofone, foste colonii, precum marocanii, algerienii, tunisienii sau senegalezii, populații numeroase în Franța hexagonală.

În primul an de facultate, Maria a locuit într-un cămin studențesc din Paris și s-a înscris la distribuții alimentare pentru studenți și elevi, lucruri care au ajutat-o să păstreze cheltuielile lunare în jurul sumei de 1000 de euro. Din anul al doilea, a obținut o bursă socială, fapt care a redus semnificativ efortul financiar al părinților. Din punct de vedere social, Franța are un sistem bine pus la punct, dar, spune ea, trebuie să depui efort, odată ajuns acolo, pentru a te descurca.

Pasionată de cultura și istoria României, Maria își dorește să se întoarcă acasă. Pentru ea, anii de studiu în Franța sunt plini de oportunități de dezvoltare: de la gratuități la muzee și reduceri la spectacole și concerte, de la diversitatea culturală la ușurința de a călători în Europa de Vest. Ea spune că vrea să profite de perioada facultății în afară însă „când vine vorba de comunitate, de familie, de prieteni, mă văd în România.