VIDEO Interviu Clara Staicu, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, despre negocierile pe cadrul financiar UE post-2027: „Un test de maturitate în ceea ce privește construcția europeană și în ceea ce privește rolul și locul României în UE”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De la 7 domenii de priorități la 4, noul Cadru Financiar Multianual propus de Comisia Europeană marchează o tranziție clară: de la redistribuire la investiții strategice, într-un context tot mai complex. Despre cum se schimbă prioritățile Uniunii Europene și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul buget european post 2027 a vorbit într-un interviu din cadrul proiectului COHERO4EU, dedicat politicii de coeziune, Clara Staicu, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Orientul Mijlociu și Africa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, 

Interviu a fost moderat de Francesca Cristea, Head of Policy and Programs, Europuls.

În contextul noului Cadrul Financiar Multianual, prioritățile europene au fost restrânse de la șapte domenii la doar patru, axându-se puternic pe competitivitate și securitate, sub umbrela unor planuri de parteneriat național și regional. Răspunzând acestor schimbări, Clara Staicu a subliniat că noul buget trebuie să țină pasul cu noile realități: „Avem nevoie de un buget care să reflecte totuși acest nivel de ambiții al agendei europene, care s-a extins foarte mult în ultimii ani. Cadrul financiar propus de Comisia Europeană reprezintă exact acest lucru, viziunea Comisiei Europene cu privire la cuantificarea angajamentelor pe care UE și le-a asumat prin diverse documente strategice.” Potrivit expertei, asistăm la o schimbare de paradigmă la nivel european: „Practic, vorbim de o tranziție de principiu, în acest cadru financiar, la un cadru de investiții strategice. Asta este obiectivul acestui acestui buget. Acest cadru de investiții strategice se bazează foarte mult pe performanță și în același timp pe competitivitate și pe reziliență.”

În ceea ce privește miza directă pentru țara noastră, discuția a scos la iveală cifre importante: „Suma alocată României totalizează 60,22 miliarde de euro în prețuri curente”, a precizat secretarul de stat, adăugând că aceste negocieri nu sunt doar despre bani, ci reprezintă „un test de maturitate în ceea ce privește construcția europeană și în ceea ce privește rolul și locul României în Uniunea Europeană.” Abordarea României este una orientată spre colaborare, oficialul menționând că „încercăm să avem o abordare cât mai deschisă și cât mai constructivă în raport cu celelalte state membre, tocmai pentru că trebuie să ajungem la un rezultat echilibrat.”

Totodată, deși Europa se uită spre viitor și inovație, nevoile de bază ale țării noastre nu sunt uitate: „România are în continuare nevoie de aceste politici tradiționale, dacă aș putea să spun, ale Uniunii Europene, pentru a atinge o convergență reală între statele membre și între regiunile din Uniunea Europeană”, a explicat aceasta, subliniind dorința ca noul cadru să fie inclusiv, pentru a evita „decalajul de competitivitate și de inovare între state și între regiuni.”

„Având în vedere contextul de securitate, este natural ca aceste state să beneficieze de o atenție sporită. (…) ne gândim și la viitoarea extindere a Uniunii, pentru că Republica Moldova și Ucraina, care sunt state vecine României, sunt în acest parcurs de integrare europeană. Prin urmare, sprijinirea lor încă de pe acum va aduce beneficii certe pieței unice a Uniunii Europene”, explică Clara Staicu.

Pilonul central pe care România își construiește strategia rămâne convergența: „Obiectivul pentru care a fost instituită, și anume atingerea convergenței, rămâne la fel de valabil și astăzi cum a fost la momentul în care acesta a fost introdus în tratat”, explică secretarul de stat la finalul discuției. Aceasta a subliniat că investiția în reducerea decalajelor este, în esență, o investiție în viitorul întregului bloc comunitar: „De asemenea, acest obiectiv de convergență este un levier foarte important al competitivității, pentru că Uniunea nu poate fi decât mai puternică dacă toate regiunile ei sunt mai puternice și Uniunea va fi mai puternică, cu cât mai multe regiuni ale sale sunt mai puternice.”