VIDEO 35 de ani de la un moment rușinos: Huiduielile la Alba Iulia de Ziua Națională împotriva lui Corneliu Coposu instrumentate de regimul neocomunist condus de Ion Iliescu și Petre Roman

Pe 1 decembrie s-au împlinit 35 de ani de la un moment rușinos al istoriei recente. În 1990, liderul opoziției democratice de la acel moment, Corneliu Coposu, fost deținut politic, a fost huiduit copios de mulțimea adusă de regimul neocomunist la evenimentele de celebrare a Marii Uniri.

Momentul a fost păstrat parțial în arhiva youtube datorită TVR. Din imagini se vede cum Corneliu Coposu, președintele de la acel moment al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat, a fost huiduit din momentul în care a urcat pe scenă și pe durata întregului discurs.

El era flancat de președintele Ion Iliescu și premierul Petre Roman, liderii FSN – partidul neocomunist care a preluat puterea după executarea fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu în urma unui simulacru de proces.

În imagini se vede cum Ion Iliescu încearcă să îi liniștească pe oamenii care huiduiau.

Corneliu Coposu a considerat că principalul provocator a fost Petre Roman, potrivit unor surse apropiate de fostul lider țărănist. El a insistat ca Roman să își ceară scuze personal un an mai târziu, când Roman a fost îndepărtat de la putere de Ion Iliescu și a vrut să facă o alianță politică cu partidele de opoziție.

Evenimentul a avut loc într-un context de puternică tensiune politică. Deși Ziua Națională fusese restaurată la 1 Decembrie, festivitățile din 1990 au fost dominate de forțele neocomuniste și de susținătorii FSN-ului, care încercau să monopolizeze simbolurile Unirii și să minimalizeze rolul forțelor istorice (PNȚ și PNL).

Iată un fragment din discursul susținut la 1 Decembrie 1990 de Corneliu Coposu la Alba Iulia, în ciuda huiduielilor:

”Românii din Transilvania au trăit veacuri lungi şi grele, din puterea credinţei şi a conştiinţei în dreptul lor nepieritor de stăpânire. Împărţiţi între patru împărăţii, dar n-au fost despărţiţi niciodată, în sufletul, în tradiţiile şi în limba lor. Puterea tradiţiei a ţinut aprinsă scânteia dragostei de neam şi încrederea în destinul românesc. Patrimoniul lor spiritual de supremă valoare a fost dorul de unire, pe care l-au strămutat într-o dreaptă biruinţă.

Peste toate neajunsurile şi suferinţele seculare, sufletul românesc neumilit şi neînfrânt a realizat la 1 Decembrie 1918 mult râvnita unitate naţională.

Drumul istoriei noastre a fost trudnic şi anevoios. De cînd trăim aici, din Epoca de Piatră, am cunoscut puţine zile senine. Înfrîngerile nu ne-au ocolit. De multe ori s-au năruit ceruri peste noi. Am plătit amarnice tributuri, dar am fost convinşi că un popor nu poate fi învins în lupta lui pentru libertate”.

Și pentru că la fiecare 1 decembrie au loc manifestări demagogico-patriotarde, poate nu este rău să amintim ce spunea Corneliu Coposu (deținut politic sub regimul comunist timp de 17 ani) despre patriotism: „Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afişarea patriotismului este indecentă. Un om care simte dragostea pentru ţară, un om care este decis ca în interesul ţării să-şi sacrifice propria existenţă nu are să se bată pe piept cu sentimentul acesta.”