VIDEO 1 Mai în comunism. Explicațiile unui istoric pentru nostalgia după Ziua Muncii din regimul Ceaușescu / Originile sărbătorii

Ziua de 1 Mai a avut o semnificație importantă în perioada comunistă din România și în alte țări socialiste. În timpul regimului comunist, Ziua Internațională a Muncii a fost sărbătorită în mod oficial ca o zi de „omagiere” a muncitorilor și a „realizărilor socialismului”.

Pe lângă marcarea sărbătorii cu festivități dedicate „oamenilor muncii”, în orașele mari și mai ales în București, ziua avea și o componentă mai puțin formală: sărbătorile câmpenești, excursii, evenimentele organizate în natură cu mici, bere și muzică.

Este, din acest punct de vedere, o sărbătoare estompată din punct de vedere ideologic, față de, să spunem, ziua de 23 august. Poate fi una dintre explicațiile legate de apariția unei nostalgii în rândul unora dintre români după ziua respectivă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Omul de la volanul Ambulanței pentru Monumente, care salvează patrimoniul României

8:24

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

• De 1 Mai, Partidul Comunist acorda o facilitate românilor: îi lăsa să circule cu mașinile, indiferent dacă aveau numere pare sau impare, dacă ziua cădea în weekend. Reamintim că oamenii erau obligați să circule alternativ, sâmbăta și duminica, în regimul Ceaușescu. Mașinile cu ultimul număr par pe plăcuțele de înmatriculare nu aveau voie pe drum în weekendul în care circulau cele cu numere impare.
• Stațiile de benzină aveau voie să livreze mai mult combustibil decât în zilele normale.
• În magazine se găseau mâncare și băutură (în special bere).

G4Media a discutat cu istoricul Liviu Zgârciu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, specializat în perioada comunistă românească.

„Paradoxul sărbătorii de 1 Mai e dat în primul rând de faptul că era o sărbătoare din lumea capitalistă și a avut succesul cel mare în lumea comunistă.

În România, cel puțin până în 1970, de 1 Mai se oranizau parade fastuoase în toate orașele. După anii 70, acestea au încetat să mai fie organizate în orașele din România, cu excepția Bucureștiului.

De ce? În primul rând din punct de vedere financiar și atunci fiecare instituție, întreprindere, era obligată să își organizeze această sărbătoare.

Aveau loc întreceri sportive, spectacole, cântau laureații festivalurilor, programul era lejer, unitățile funcționau unele după programul de duminica, altele erau închise… ceea ce era interesant este că lumea se simțea bine.

Poate și de asta, astăzi este o sărbătoare pe care cei care au prins-o înainte de 1989 o regretă. Erau sărbători câmpenești, se ieșea la iarbă verde, unitățile de alimentație publică erau obligate să țină deschis, să deschidă mai multe chioșcuri unde cei prezenți serveau bere, mici…” spune Liviu Zgâciu.

El adaugă că a fost o sărbătoare iubită de români, „mai ales că factorul propagandistic era estompat de aceste ieșiri, unde familia și prietenii nu discutau despre acest aspect”.

„Însă în prima parte a zilei erau serbările unde într-adevăr, poeziile recitate, cântecele dedicate conducătorului iubit, erau prezente. Plus presa vremii, ziarul era deschis cu ce se întâmpla la București și crâmpeie din evenimentele din acel 1 mai 1939, în care istoriografia oficială îi făcea pe Nicolae Ceaușescu și pe Elena Ceaușescu, pionii principali ai acelei zile”, a explicat acesta.

El consideră că nostalgia unor oameni după perioada respectivă este mai degrabă o nostalgie după vârsta pe care o aveau atunci.

„Hai să ne gândim, o persoană care are astăzi are peste 50 de ani, era tânără atunci, nu avea griji, ieșea cu familia la iarbă verde, era o perioadă în care grijile nu erau atât de apăsătoare asupra ei cum este astăzi. Dar toată această transpunere legată de dorul de acele vremuri este dată de faptul că erau tineri, erau sănătoși, aveau o condiție fizică mult mai bună, zic că aceasta este una dintre principalele cauze”, a mai spus Zgârciu.

1 Mai: sărbătoare socialistă din America

Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii în anul 1889, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii.

Cinci ani mai târziu, președintele american Grover Cleveland, nemulțumit de originile socialiste ale Zilei muncitorilor, a semnat o lege prin care Ziua Muncii – care era deja sărbătorită în unele state în prima zi de luni din septembrie – a devenit sărbătoarea oficială a SUA în onoarea muncitorilor. Canada a urmat exemplul la scurt timp după aceea, potrivit Britannica.

În Europa, ziua de 1 Mai a fost asociată din punct de vedere istoric cu festivaluri păgâne rurale cu origini în antichitatea Romană și Greacă, dar semnificația inițială a zilei a fost înlocuită treptat de asocierea modernă cu mișcarea sindicală.

În Uniunea Sovietică, liderii au îmbrățișat noua sărbătoare, considerând că aceasta îi va încuraja pe muncitorii din Europa și Statele Unite să se unească împotriva capitalismului.

Această zi a devenit o sărbătoare importantă în Uniunea Sovietică și în țările din blocul estic.