”Via Transilvanica”, acum 78 de ani: O americancă străbate România pe bicicletă și scrie în ”National Geographic” / Fiica lui Sadoveanu condamnă jurnalul: ”O interesează grozav saşii, vorbeşte numai de ei, în loc să se intereseze şi de adevăraţii autohtoni”

Dorothy Hosmer (1910-2008) este una din primele femei care au străbătut România pe bicicletă. Se întâmpla în 1937, iar jurnalul său de călătorie a fost publicat în ”The National Geographic Magazine”. Detaliile scrise de către ea atunci au născut polemici în țară, ea fiind criticată inclusiv de fiica lui Mihail Sadoveanu, Profira Sadoveanu, ea însăși poetă și prozatoare, scrie Turnul Sfatului.

Dorothy ajunge în Românie pe bicicletă intrând prin nordul țării și stă la mai multe familii de sași.

Începe parcursul cu bicicleta prin România apropiindu-se de traseul de acum al celebrei Via Transilvanica.

Dorothy a petrecut cinci săptămâni în Transilvania, trecând de la o familie de nobili maghiari la alta și locuind în castele. Alteori, în zone îndepărtate, s-a mulțumit să stea în căsuțe țărănești sau în cămine studențești.

„După controlul vamal, rucsacul meu a fost fixat la loc pe căruciorul meu. Ștacheta era ridicată pentru mine, intram într-o țară despre care nu știam absolut nimic, nici un cuvânt din limba ei, nici măcar exact unde mergeam, cu excepția faptului că Marea Neagră era obiectivul meu”, scria ea.

Apar articole în”The National Geografic Magazine”, iar ele sunt citite și în București. Fără entuziasm, dimpotrivă. Americancei i se reproșează în presa vremii că a neglijat populația română în reportajele sale, că a scris prea mult despre sași, romi și maghiari și că a preferat să locuiască în ”castele” ungurești, mai degrabă decât la gazde de etnie română.

Un astfel de articol apare în suplimentul ”Artă și literatură” al ziarului România, al cărei director era Cezar Petrescu. Articolul se numește ”România, țara castelelor și-a țiganilor” și este senat de Profira Sadoveanu, fiica marelui scriitor.

„Ici colo câte un cuvântdespre români, dar fără mare interes, de pildă, la sfârşitul unui capitol în care găseşte interesant să descrie toaletele decoltate ale doamnelor şi prezentarea domnilor în „dinner-jaket”, spune ca încheiere: „Ţăranii români, cu toate că au trăit veacuri sub stăpânirea ungară şi-au păstrat caracterul vesel şi optimist. Mai puţin viteji în război ca turcii ori tătarii, au izbutit totuşi nu numai să supraviețuiască, dar chiar să se înmulţească”. Mult mai des vorbeşte de ţiganişi de obiceiul lor de-a fura. Le consacră un capitol întreg — în caredescrie obiceiuri şi enumără felurite triburi — cinste pe care n’oface românilor”, scrie Profira Sadoveanu total nemulțumită în articol.

”Noi, insă, n’avem decât de regretat că am apărut în faţa lumii recomandaţi aşa de slab. Şi ne pare rău şi pentru acea Miss, care a venit de atâta de departe — chinuindu-se pe bicicleta, că şi-a ratat multe impresii frumoase şi multe privelişti pe care poate n’are să mai aibă prilejul să le mai întâlnească”, încheie fiica lui Sadoveanu.