Va lupta UE pentru adevăr împotriva Facebook și Instagram? – analiză The Guardian

Factcheckerii nu au avut nicio îndoială cu privire la adevărata audiență a știrii din această săptămână, transmisă prin intermediul unui mesaj video de Mark Zuckerberg, conform căruia, începând din SUA, Meta va renunța la verificarea profesională a faptelor de către terți în rețelele sale, în favoarea modelului de „community notes” alimentat de utilizatori, utilizat pe X.

„Toate acestea sunt menite să îl favorizeze pe Trump”, a scris un factchecker imediat ce a auzit vestea, pe canalul privat de WhatsApp unde comunitatea s-a adunat pentru a se descărca. Răspunsurile lor publice au exprimat același punct de vedere într-un mod ceva mai diplomatic.

Dacă viitorul președinte al SUA a fost audiența, totuși, o întrebare crucială se află peste Ocean Atlantic: cum răspunde Uniunea Europeană la retragerea lui Meta. Răspunsul ar putea avea consecințe pentru factcheckeri mult dincolo de granițele Europei, se arată într-o analiză publicată de The Guardian.

Programul Meta de factchecking acoperă în prezent 130 de țări și este cea mai mare sursă de finanțare pentru verificarea faptelor la nivel mondial. Acesta a fost creat în câteva săptămâni după alegerile din 2016 din SUA – cu unele sugestii din partea factcheckerilor – în timp ce Zuckerberg se confrunta cu o examinare intensă a problemei știrilor false de pe Facebook. Nu cu mult timp în urmă, Meta se lăuda că a cheltuit aproximativ 100 de milioane de dolari pentru inițiative de verificare a faptelor începând din 2016.

Cu toate acestea, factcheckerii au fost îngrijorați de ani de zile că gigantul social media va pivota din nou odată ce vântul politic se va schimba. „Știu că majoritatea dintre noi ne-am bazat pe aceste resurse, dar în adâncul sufletului, cu toții știam că această zi va veni”, a scris Mehmet Atakan Foça, fondatorul site-ului turc de factchecking Teyit, pe canalul de WhatsApp. „Vă îndemn să vedeți acest lucru ca pe un nou început – o oportunitate de a reconstrui de la zero”.

Testarea la stres a noilor legi privind dezinformarea

Ce va însemna exact noua politică pentru factcheckerii din lume depinde de rapiditatea și amploarea cu care Meta o va implementa în afara Statelor Unite. Compania a fost extrem de vagă în această privință – cu excepția faptului că a declarat reporterilor că nu are „planuri imediate” de a pune capăt factchecking-ului în UE, ceea ce este considerat un semn de recunoaștere a obligațiilor sale în temeiul legislației europene.

UE a fost lider mondial în crearea unui cadru de reglementare sofisticat și cuprinzător pentru platformele digitale globale precum Meta și Google, ancorat de Legea privind serviciile digitale (DSA). Un nou Cod de practici consolidat privind dezinformarea – elaborat cu contribuția societății civile și conceput pentru a se interconecta cu DSA – solicită în mod explicit celor mai mari platforme să colaboreze cu cercetătorii și factcheckerii pentru a reduce riscurile dezinformării online, inclusiv „contribuții financiare echitabile pentru munca verificatorilor de fapte”.

Dar acest cadru de reglementare este neterminat și netestat. Cazul UE împotriva X a lui Elon Musk, primele acuzații oficiale aduse în temeiul DSA, rămâne nesoluționat, chiar dacă legislatorii solicită o nouă investigație a amestecului recent al miliardarului în alegerile europene. Între timp, toate platformele majore par să nu își respecte angajamentele asumate în cadrul Codului de practici de autoreglementare. Rămâne încă deschisă problema modului în care platformele vor trebui să colaboreze cu factcheckerii și a formei pe care o va lua punerea în aplicare, în cazul în care aceste angajamente vor deveni un cod de conduită, așa cum se prevede în cadrul DSA.

Până în prezent, singurul comentariu al UE cu privire la mișcarea Meta a fost că orice platformă majoră ar trebui să „efectueze o evaluare a riscurilor și să o trimită Comisiei Europene” înainte de a rupe legăturile cu factcheckerii europeni. Ceea ce va spune și va face instituția în continuare va fi un test crucial al principiilor din DSA și poate contribui la modelarea politicilor Meta în întreaga lume.

Carlos Hernández-Echevarría, șeful departamentului de politici al organizației spaniole de verificare a faptelor Maldita, susține că limbajul deliberat vag al DSA, conceput pentru a fi orientat spre viitor și colaborare, este exploatat de „o industrie cu sediul în SUA din ce în ce mai reticentă în a face ceva semnificativ împotriva dezinformării și a altor maladii online. Cu toate acestea, legea este acum în vigoare și trebuie să fie pusă în aplicare”.

„La sfârșitul zilei, Comisia Europeană va trebui să spună public dacă aceste platforme dispun de măsuri «eficiente de reducere a riscurilor» în ceea ce privește dezinformarea. Oricât de larg ar fi acest concept, nu cred că se poate spune ceva despre multe dintre ele”, a adăugat el.

Consecințe incerte

Totuși, ipoteza de lucru în rândul factcheckerilor este că Meta va elimina verificarea faptelor de către terți în Europa și în întreaga lume, după testarea noului sistem de „community notes” în Statele Unite. În comentariile sale, Zuckerberg a luat în vizor „un număr tot mai mare de legi care industrializează cenzura” în Europa și a promis să „colaboreze cu președintele Trump” pentru a combate restricțiile din întreaga lume. Brazilia a emis o cerere legală pentru ca societatea să clarifice ce intenționează Meta să facă cu operațiunea sa de factchecking din această țară.

Este dificil de prezis consecințele pentru mișcarea globală de factchecking care s-a dezvoltat în ultimele două decenii, dar acestea ar fi drastice. Aproximativ 40% dintre factcheckerii care au aderat la principiile International Fact-Checking Network, necesare pentru a se alătura programului Meta, sunt operațiuni comerciale, cu scop lucrativ. Mulți dintre aceștia depind de Meta pentru toate veniturile lor. Dacă programul dispare complet, poate că o treime dintre cei 90 de parteneri ai Meta din întreaga lume ar înceta activitatea sau ar renunța la serviciile lor de factchecking.

Aproape toți ceilalți, însă, ar fi nevoiți să concedieze personal și să își reducă drastic activitatea. Printre acestea se numără zeci de eforturi de verificare a faptelor fără scop lucrativ și bazate pe universități, din Brazilia până în Bosnia și Bangladesh, care folosesc banii obținuți din dezmințirea farselor pe Facebook și Instagram pentru a ajuta la verificare informațiilor transmise de politicieni, precum și la inițiative precum derularea de programe de educație mediatică, elaborarea de politici și dezvoltarea de noi tehnologii pentru combaterea dezinformării.

„Ceea ce s-a întâmplat în SUA este doar începutul”, a concluzionat site-ul filipinez Rappler, fondat de laureatul premiului Nobel Maria Ressa. „Este un semn de rău augur al unor vremuri mai periculoase în lupta pentru a ne păstra și proteja capacitatea individuală și realitatea comună”.