Un studiu arată că Europa bate SUA în ceea ce privește orașele locuibile și accesibile pe jos/ În orașe precum Zurich și Dublin serviciile cheie sunt accesibile în mai puțin de 15 minute pentru mai mult de 95% dintre locuitori
Când Luke Harris, un arhitect peisagist american care trăiește de câțiva ani la Zürich, își duce fiica la doctor, se plimbă pe străzi bine întreținute, cu „trotuare netede și rampe pentru cărucioare la fiecare intersecție”. Dacă vremea se anunță nefavorabilă sau dacă se simte puțin leneș, se urcă într-un tramvai pentru câteva stații, scrie The Guardian.
Vizitele lui Harris la pediatru sunt destul de obișnuite pentru locuitorii din Zurich, Elveția; majoritatea europenilor sunt obișnuiți să poată merge pe jos dintr-un loc în altul în orașele lor. Dar pentru cei care locuiesc în San Antonio, Texas, acest lucru va părea probabil o fantezie. Acest lucru se datorează faptului că, potrivit unei noi cercetări, 99,2% dintre locuitorii din Zurich trăiesc la o distanță de 15 minute de mers pe jos de servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și educația, în timp ce doar 2,5% dintre locuitorii din San Antonio fac acest lucru.
„Zurich mi se pare extraordinar de accesibil pe jos, venind din SUA”, a declarat Harris, un arhitect peisagist din Portland, Oregon. „Majoritatea lucrurilor de care ai nevoie sunt la distanță de mers pe jos – iar dacă nu sunt, este ușor să folosești transportul public.”
Doar o mică parte din cele 10.000 de orașe din întreaga lume pot fi considerate „orașe de 15 minute”, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Cities. Cercetătorii au folosit date deschise pentru a calcula distanța medie pe care oamenii trebuie să o parcurgă pe jos sau cu bicicleta pentru a ajunge la serviciile esențiale – cum ar fi supermarketuri, școli, spitale și parcuri – și au calculat proporția de locuitori care au cele necesare la îndemână.
„Când ne-am uitat la rezultate, am fost uimiți de cucharestucharestât de inegale sunt acestea”, a declarat Matteo Bruno, fizician la Sony Computer Science Laboratories din Roma și autor principal al studiului.
Cercetătorii au selectat 54 de orașe pentru a le explora în detaliu și au constatat că cele mai accesibile orașe erau cele europene de dimensiuni medii, precum Zurich, Milano, Copenhaga și Dublin – toate având servicii esențiale care puteau fi accesate în 15 minute de mai mult de 95% dintre locuitori. La coada clasamentului se aflau orașele întinse din America de Nord, cu o dependență ridicată de mașini, precum San Antonio, Dallas, Atlanta și Detroit.
Pentru București, serviciile esențiale sunt la 11 minute de mers pe jos și la 5 minute de mers cu bicicleta.
Orașele mici tind să obțină scoruri mai bune, dar cercetătorii au constatat că în unele metropole mari, precum Berlin și Paris, peste 90% dintre locuitori trăiesc la o distanță de 15 minute de mers pe jos de serviciile esențiale.
Autorii au dezvoltat un algoritm pentru a explora cât de mult ar trebui să se schimbe aceste orașe pentru a deveni mai accesibile. Ei au constatat că Atlanta ar trebui să mute 80% din facilitățile sale pentru a obține o distribuție egală pe locuitor, în timp ce Parisul ar trebui să mute doar 10%.
Hygor Piaget, un coautor al studiului care a crescut în São Paulo, unde 32% dintre oameni locuiesc la mai puțin de 15 minute de mers pe jos de serviciile esențiale, a declarat că studiul nu a fost o propunere de a distruge orașele și de a le realoca serviciile, ci un exercițiu matematic pentru a pune oamenii pe gânduri. „Căutăm modalități de a face viața celor mai mulți oameni mai bună”, a spus el.
Conceptul de oraș de 15 minute a fost atacat în ultimii ani de adepții teoriei conspirației, care îl consideră un complot guvernamental pentru a controla circulația și a limita libertatea. Criticile au frustrat oamenii de știință, urbaniștii și medicii, care subliniază că reducerea dependenței de mașini este o modalitate puternică de a ajuta oamenii să ducă o viață mai sănătoasă și mai sigură.
„Ideea orașelor de 15 minute nu este nouă”, a declarat Piaget. „Oamenii care fac cercetare pe această temă o fac de zeci de ani”.
Autorii spun că studiul este limitat de calitatea datelor deschise, care este mai lacunară în orașele din afara Europei și Americii de Nord, și de cât de practic este să mergi pe jos în unele orașe. Traficul intens, criminalitatea ridicată, vremea rea și dealurile abrupte pot descuraja oamenii să meargă chiar și pe distanțe scurte din punct de vedere geografic.
Natalie Mueller, epidemiolog de mediu la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), care nu a fost implicată în studiu, a declarat că nu există o abordare „unică” care să funcționeze pentru toate orașele, dar că cercetarea ar putea contribui la promovarea unor medii urbane mai incluzive și mai durabile.
„Prin minimizarea dependenței de mașină, încurajarea transportului activ și public și integrarea soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi plantarea de copaci și extinderea spațiilor verzi, putem îmbunătăți calitatea mediului urban, ceea ce aduce beneficii directe sănătății populației”, a declarat Mueller.
Cercetătorii avertizează că a face un oraș mai accesibil nu este suficient în sine pentru a-i îndepărta pe locuitori de mașinile personale. Țările de Jos se mândresc cu unele dintre cele mai bune infrastructuri pentru biciclete din Europa, dar au mai multe mașini pe cap de locuitor decât țări precum Irlanda și Ungaria.
În Zurich, unde 71% dintre locuitori au votat în favoarea unei propuneri în 2020 de a construi 50 km de infrastructură pentru biciclete, localnicii se plâng de mult timp de lipsa pistelor pentru biciclete și de amenințările la adresa bicicliștilor.
„Încă vezi multe mașini pe stradă”, a declarat Harris. „În ceea ce privește experiența pietonilor, este minunat, chiar nu mă pot gândi la alte orașe în care am fost în care este mai ușor să mergi pe jos … dar în ceea ce privește ciclismul și relația specială dintre ciclism și mașini, se pare că există încă fricțiuni.”
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
2 comentarii