Un proiect ungaro-român ajută la combaterea eficientă a rezistenței la antibiotice / Până în 2050 infecțiile rezistente la antibiotice ar putea deveni principala cauză de deces în lume

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un proiect care va dura până la începutul anului 2028 a fost lansat cu participarea Universității din Seghedin (SZTE), a Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara și a Asociației OncoHelp, cu sprijinul UE, care va ajuta la combaterea eficientă a rezistenței la antibiotice, a informat Direcția de Relații Publice a SZTE într-un comunicat remis Agenţiei de Presă MTI, anunță Agenția de presă Rador.

Până în 2050 infecțiile rezistente la antibiotice ar putea deveni principala cauză de deces în lume. Scopul proiectului, care este implementat cu o finanțare de 2,267 milioane de euro (892 de milioane de forinți) din fonduri UE și cu sprijinul guvernelor ungar și român, este diminuarea rezistenței la antibiotice și îmbunătățirea asistenței medicale prin achiziționarea de noi echipamente și dezvoltarea de tehnici.

Metodele de investigaţie care vor fi introduse în cadrul proiectului vor contribui la o diagnosticare şi o îngrijire a pacienților, precum şi la o cercetare mai eficientă. Prin metoda Nanopore, adecvată pentru detectarea moleculelor individuale, pot fi determinate secvențele de ADN/ARN, iar astfel pot fi analizați agenții patogeni în 24 de ore. Biotiparea bazată pe spectroscopie în infraroșu, care examinează „amprenta” biochimică individuală a celulelor, facilitează urmărirea rapidă a infecțiilor spitalicești, a genelor de rezistență și a factorilor de virulență, permițând studii epidemiologice în timp real. Sistemul, care combină cromatografia lichidă și spectrometria de masă, oferă o opțiune rentabilă pentru determinarea nivelurilor de antibiotice din sângele pacienților.

Specialiştii ungari şi români vor crea în cadrul proiectului o bază de date cu gene de rezistență la antibiotice, contribuind astfel la cartografierea cu exactitate a situației reale de sănătate, la evaluarea afecțiunii și la luarea unor decizii bazate pe dovezi, se mai arată în comunicat.