Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI scoate la iveală detalii tensionate din culisele uneia dintre cele mai influente companii din industria inteligenței artificiale și alimentează criticile privind stilul de conducere al directorului executiv Sam Altman, scrie The Guardian.
Ajuns în a treia săptămână, procesul a adus în fața instanței foști directori, membri ai consiliului de administrație și lideri ai industriei tehnologice, care au descris conflictele interne din cadrul OpenAI și au pus sub semnul întrebării credibilitatea lui Altman.
Avocații lui Musk au prezentat schimburi private de mesaje, e-mailuri și mărturii sub jurământ pentru a susține că șeful OpenAI ar fi avut un comportament înșelător și ar fi alimentat tensiuni în interiorul companiei.
Cazul are la bază acuzațiile lui Musk potrivit cărora OpenAI și Altman ar fi încălcat principiile fondatoare ale organizației prin transformarea acesteia dintr-o structură non-profit într-o companie orientată spre profit.
Totuși, procesul s-a transformat adesea într-o confruntare publică privind trecutul turbulent al OpenAI și relațiile dintre liderii săi.
Printre cele mai importante mărturii s-a numărat cea a fostei directoare tehnice Mira Murati, care a declarat că Altman „a creat haos” în companie și avea obiceiul de a transmite mesaje contradictorii colegilor săi.
În instanță au fost prezentate și mesaje text între cei doi în 2023, în perioada în care consiliul de administrație îl înlăturase temporar pe Altman din funcția de CEO.
Potrivit documentelor prezentate, Altman i-a cerut Murati să îi spună dacă situația sa se îndreaptă „spre bine sau spre rău”, iar aceasta i-ar fi răspuns: „Se îndreaptă spre foarte rău”.
La doar câteva zile după acele discuții, Altman a revenit însă la conducerea companiei, după o revoltă internă și presiuni din partea investitorilor și angajaților.
Fosta membră a boardului Helen Toner a afirmat în prezentarea sa că exista „un model de comportament” legat de sinceritatea lui Altman, care a contribuit la decizia de a-l demite.
O altă fostă membră a consiliului, Natasha McCauley, a spus că stilul de conducere al CEO-ului genera „crize repetate” în companie.
În fața instanței a depus mărturie și cofondatorul OpenAI, Ilya Sutskever, care a confirmat că avea îngrijorări legate de modul în care Altman conducea compania.
Întrebat de avocatul lui Musk dacă l-a descris pe Altman drept o persoană care „dă dovadă de un obicei constant de a minți, de a-și submina directorii și de a-i ațâța unul împotriva celuilalt”, iar Sutskever a răspuns afirmativ.
Procesul a inclus și mărturia CEO-ului Microsoft, Satya Nadella, care a criticat modul în care consiliul OpenAI a gestionat tentativa de demitere a lui Altman în 2023.
Nadella a spus că nu a primit niciodată explicații clare privind motivele înlăturării lui Altman și a descris întreaga situație drept „o acțiune de amatori”.
De cealaltă parte, OpenAI susține că procesul face parte dintr-o campanie alimentată de rivalitatea personală dintre Musk și Altman.
Compania a negat acuzațiile și a prezentat propriile exemple privind comportamentul controversat al fondatorului Tesla.
Președintele OpenAI, Greg Brockman, a precizat că Musk ar fi avut ieșiri nervoase în timpul ședințelor interne înainte de a părăsi compania în 2018.
Potrivit unor documente depuse la dosar, Musk i-ar fi transmis lui Brockman, înaintea începerii procesului, că el și Altman vor deveni „cei mai urâți oameni din America”.
Musk cere în instanță înlăturarea lui Altman și Brockman de la conducerea OpenAI, precum și restructurarea companiei și transferarea activelor sale către organizația non-profit care a stat la baza proiectului inițial. Pledoariile finale sunt programate pentru această săptămână.