Un mozaic roman cu scene din Războiul Troian ce nu sunt reprezentate în Iliada, descoperit în Marea Britanie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfăţişează o versiune pierdută de mult a poveştii Războiului Troian, care diferă de cea mai faimoasă relatare a acestei saga, „Iliada” lui Homer, transmite revista Live Science, citată de Agerpres.

Artefactul, cunoscut sub numele de Mozaicul Ketton, prezintă un conflict cheie din timpul Războiului Troian. Dar nu se bazează pe „Iliada” lui Homer, cea mai cunoscută versiune a poveştii, au raportat cercetătorii într-un nou studiu. În schimb, a fost inspirat de o tragedie mai obscură a dramaturgului atenian Eschil. Numită „Frigienii”, această tragedie a fost scrisă la începutul secolului al V-lea î.Hr. şi a supravieţuit astăzi doar în fragmente şi analize discutate în alte lucrări antice.

„Aceasta este o cercetare interesantă, care dezvăluie modurile în care poveştile eroilor greci Ahile şi Hector au fost transmise nu doar prin texte, ci printr-un repertoriu de imagini create de artişti care lucrează cu tot felul de materiale, de la ceramică şi argintărie la picturi şi mozaicuri”, a declarat Hella Eckhardt, arheolog la Universitatea din Reading, care nu a fost implicată în studiu.

Măsurând 10 metri pe 5,3 metri, mozaicul acoperea probabil o parte din pardoseala unui triclinium, sau a unei săli de mese, dintr-o vilă mare. Mozaicul era folosit încă din secolul al IV-lea d.Hr., dar studiile preliminare sugerează că vila ar fi putut fi ocupată chiar mai devreme.

În relatarea lui Homer despre războiul troian, grecii petrec 10 ani luptând împotriva oraşului Troia, în ceea ce este acum Turcia modernă. Conform mitului, Paris, un fiu al regelui Priam al Troiei, a răpit-o pe frumoasa regină Elena a Spartei, iar grecii luptau pentru a o recupera.

Mozaicul prezintă trei scene din conflictul dintre eroul grec Ahile şi prinţul troian Hector. În primul panou, cei doi se duelează după ce Hector îl ucide pe Patrocle, un tovarăş apropiat al lui Ahile. În al doilea, Ahile târăşte trupul neînsufleţit al lui Hector în spatele carului său. Iar în al treilea, Priam, regele Troiei şi tatăl lui Hector, răscumpără trupul fiului său de la Ahile pentru greutatea sa în aur.

Iniţial, cercetătorii au crezut că mozaicul înfăţişa scene aşa cum sunt descrise în epopeea lui Homer, „Iliada”. Dar, după o examinare mai atentă, autoarea studiului, Jane Masseglia, istoric la Universitatea din Leicester, a descoperit că unele dintre detaliile mozaicului erau incompatibile cu versiunea lui Homer. În noul studiu, publicat pe 3 decembrie în revista Britannia, Masseglia şi colegii ei susţin că diferenţele indică, în schimb, „Frigienii” ca inspiraţie pentru imagini.

De exemplu, în „Iliada”, Ahile spune explicit că nu va accepta aur drept răscumpărare pentru corpul lui Hector, iar în mozaic, Ahile târăşte corpul lui Hector în jurul mormântului lui Patrocle, în timp ce în „Iliada”, îl târăşte în jurul zidurilor Troiei. Fragmente din „Frigieni” şi din analizele textului realizate de cercetătorii antici descriu însă ambele evenimente aşa cum sunt descrise în Mozaicul Ketton. „Frigienii” este singura repovestire cunoscută a Războiului Troian care descrie evenimentele în acest fel.

Stilul artistic a oferit indicii suplimentare despre inspiraţia mozaicului. „În mozaicul Ketton, nu numai că avem scene care spun versiunea lui Eschil a poveştii, dar panoul superior este de fapt bazat pe un model folosit pe un vas grecesc care datează din vremea lui Eschil, cu 800 de ani înainte de aşezarea mozaicului”, a spus Masseglia în comunicat. Alte părţi ale mozaicului aveau, de asemenea, modele din timpuri mai vechi, a remarcat ea.

„Am descoperit că alte părţi ale mozaicului erau bazate pe modele pe care le putem vedea în argintărie, monede şi ceramică mult mai vechi, din Grecia, Turcia şi Galia”, a spus Masseglia.

Descoperirile sugerează relaţii culturale strânse între romanii din Marea Britanie şi restul lumii clasice, au scris autorii în studiu.