Un europarlamentar german, interesat de câte fonduri europene au fost alocate pentru recalificarea minerilor din România / Ce a răspuns Comisia Europeană

Europarlamentarul german Guido Reil, membru al partidului eurosceptic Alternativa pentru Germania (Grupul ID), a întrebat Comisia Europeană care este finanțarea alocată pentru recalificarea minerilor din România de la aderarea din 2007, comisarul european pentru Coeziune și reforme, Elisa Ferreira, răspunzând că România a beneficiat de alocări din Fondul european de dezvoltare regională și va primi finanțare și din Fondul pentru o tranziție justă.

Astfel, imediat după aderare, în perioada 2007-2013, UE a sprijnit cu 73 de milioane de euro, din fondurile politicii de coeziune, cinci orașe din Valea Jiului: Petrosani, Petrila, Lupeni, Vulcan și Uricani.

În răspunsul transmis Parlamentului European de comisarul Ferreira, se precizează că investițiile au sprijinit reabilitarea, modernizarea și achiziția de echipamente pentru spitale, extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și infrastructura de transport. Au mai primit finanțare pentru dezvoltarea de afaceri și proiecte privind biodiversitatea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

„Pachetul de investiții nu se concentra pe crearea de locuri de muncă în mod particular”, a precizat comisarul european.

Pentru 2014-2020, județul Hunedoara a beneficiat de aproximativ 3,6 miliarde de euro, fonduri alocate pentru reabilitarea infrastructurii de apă, a celei rutiere și feroviare sau îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. Comisia Europeană a precizat că, astfel, a fost sprijinită „direct sau indirect dezvoltarea văii Jiului”.

Pentru că europarlamentarul german Guido Reil a cerut detalii și despre investiții în „sectoare noi” și câte locuri de muncă au fost create, Elisa Ferreira a trasmis că mai mult de 200 de companii au fost înființate, creând cel puțin 400 de noi locuri de muncă, în timp ce peste 700.000 de persoane au dobândit noi competențe și beneficiază de noi servicii în zonă.

Aproape 100 de proiecte pentru întreprinderi mici și mijlocii și microîntreprinderi sunt implementate sau au fost finalizate, fiind investite 44 milioane euro (20 de milioane euro cofinanțare UE), cu aproape 100 de locuri de muncă create direct în Valea Jiului, a mai precizat comisarul european.

Comisia Europeană își menține sprijinul pentru „modernizarea economică a zonei Văii Jiului” și pentru perioada 2021-2027, iar fonduri suplimentare vor fi alocate și prin Fondul pentru o tranziție justă, Comisia identificând zona ca „una dintre prioritățile din România”.

În Raportul de țară din 2020 privind România, din februarie 2020, se precizează că Fondul pentru o tranziție justă ar putea sprijini diversificarea economiei către activități care generează emisii scăzute de dioxid de carbon.

„Pentru producția de energie, România se bazează încă în mare măsură pe cărbune. Activitățile de minerit ale cărbunelui și centralele electrice aferente sunt concentrate în principal în județele Hunedoara și Gorj. În plus, industria producătoare energointensivă și industria grea sunt prezente în județele Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Eliminarea treptată a acestor sectoare ar avea un impact socioeconomic negativ semnificativ asupra regiunilor și comunităților locale. S-au luat deja măsuri: în 2018, Valea Jiului a devenit parte a inițiativei Comisiei Europene intitulată „Regiunile carbonifere în tranziție” și se află în curs de elaborare o strategie de tranziție de la cărbune, cu sprijin tehnic din partea UE. Prin Fondul pentru o tranziție justă, aceste eforturi pot fi extinse la toate regiunile și zonele vizate și, în cele din urmă, pot atenua aceste șocuri de tranziție cu ajutorul eforturilor de reconversie și de modernizare necesare”, se arată în document.

sursa foto: Facebook/ Prefectura Hunedoara