UE și NATO se tem de un guvern de extremă dreapta în Italia, în condițiile războiului din Ucraina

Odată cu demisia premierului Mario Draghi în Italia, UE şi NATO pierd un aliat preţios pentru sprijinul pe care îl acordă Ucrainei împotriva Rusiei și se tem totodată de venirea la putere a doi lideri de extremă drepta, eurosceptica Giorgia Meloni şi rusofilul Matteo Salvini, arată AFP într-o analiză preluată de Agerpres.

Giorgia Meloni, fostă jurnalistă, conduce formațiunea Fratelli d’Italia, considerată post-fascistă, iar Matteo Salvini este liderul Lega (Liga), un partid care s-a remarcat prin politicile sale anti-imigraţie. Aceste partide sunt creditate cu aproape 40 la sută din intenţiile de vot, potrivit celor mai recente sondaje, în condițiile în mai sunt doar două luni până la alegerile anticipate. Adăugând şi Forza Italia, partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi, alianţa de dreapta ar urma să primească între 45 la sută şi 48 la sută din sufragii.

În afară de comisarul european Paolo Gentiloni, care i-a denunţat deschis pe „iresponsabilii” care au dus la căderea premierului italian Mario Draghi, primele reacţiile ale liderilor occidentali au fost reţinute. Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a limitat la a saluta „un mare om de stat” în persoana lui Mario Draghi.

Însă, în culise, europenii sunt îngrijoraţi, scrie AFP. Mario Draghi, care s-a deplasat la Kiev în iunie alături de Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și președintele Klaus Iohannis, „era un factor de stabilitate important”, potrivit unui diplomat în misiune la Roma. „Indiferent de culoarea politică a viitorului guvern, este nevoie ca sprijinul politic, economic şi militar pentru Ucraina să continue neabătut”, a adăugat el.

Răspunzând unor titluri din presa italiană, Luca Ciriani, liderul grupului Fratelli d’Italia din Senat, a criticat miercuri „ştirile false care anunţă venirea barbarilor la porţile” Romei. „Ne-am arătat seriozitatea în politica externă, fiind alături de Italia, UE, NATO şi Ucraina, deşi acest lucru ar fi putut să ne coste scump pe plan electoral”, a afirmat el.

Ghidată de principiul suveranităţii statelor la care ține, Giorgia Meloni a condamnat într-adevăr fără ambiguitate agresiunea rusă din Ucraina şi a apărat ajutorul oferit Kievului. Însă Matteo Salvini, admirator declarat al lui Vladimir Putin, nu reuşeşte să îşi „spele” imaginea, în timp ce Silvio Berlusconi, prieten personal al liderului de la Kremlin, nu s-a exprimat aproape deloc sau a făcut-o foarte târziu.

O coaliție naționalist-conservatoare, cu o politică „sinuoasă”

În opinia analistului de geopolitică Alfio Sciaresa, o coaliţie naţionalist-conservatoare ar avea, probabil, „o politică sinuoasă, cu numeroase tensiuni interne legate de diverse poziţionări internaţionale ale celor trei partide”. Angajamentul faţă de NATO al Italiei „nu poate fi pus sub semnul întrebării”, dar „am putea asista la iniţiative izolate ale partidelor de guvernământ care ar submina încrederea faţă de ţara noastră şi ar slăbi politica occidentală faţă de Putin”, a atras el atenţia.

Publicaţia franceză „Le Monde” a scris într-un editorial că se teme de „bulversarea geopolitică pe care ar aduce-o revenirea la putere, la viitoarele alegeri, în plină îngrijorare în legătură cu energia odată cu apropierea iernii, a acestor formaţiuni cu un trecut greu de complezenţă faţă de Vladimir Putin”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut joi o postare pe Twitter foarte diplomatică, observă AFP. Aducându-i un omagiu premierului italian demis, el s-a declarat convins în acelaşi timp că Roma va rămâne alături de Kiev.

„Sinceră recunoştinţă pentru Mario Draghi, pentru sprijinul său ferm faţă de Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse şi pentru apărarea valorilor europene comune – democraţia şi libertatea”, a menționat el. „Vom continua să lucrăm împreună pentru a întări cooperarea între Ucraina şi Italia. Sunt convins că sprijinul activ al italienilor pentru Ucraina va continua”, a afirmat Volodimir Zelenski.

O altă miză crucială pentru Occident o reprezintă voința Italiei se a scăpa de a scăpa de pârghia pe care Rusia o are asupra ei din punct de vedere al resurselor energetice. „Viitorul executiv va trebui să continue eforturile uriașe pentru a reduce dependenţa Italiei de energia rusă depuse de Mario Draghi”, care a semnat chiar la începutul acestei săptămâni un mare contract de achiziţie de gaz din Algeria, a subliniat diplomatul european intervievat de AFP, potrivit relatării digi24.ro