UE se apropie de o decizie privind excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi Swift (oficial francez)

Discuţiile dintre membrii Uniunii Europene cu privire la excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi Swift sunt aproape să se finalizeze cu succes, a declarat sâmbătă un oficial de la Palatul Elysee.

Responsabilul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că niciun stat membru al UE nu blochează excluderea Rusiei din sistem, dar că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, relatează Reuters.

Ministerul de externe german a anunţat că Germania este pregătită pentru o „limitare ţintită” a accesului Rusiei la Swift, relatează AFP.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

După controversele legate de gazoductul Nord-Stream II, Germania era din nou criticată pentru că a refuzat excluderea Moscovei din Swift, unul dintre cele mai importante motoare ale finanţelor mondiale.

În timp ce toţi partenerii săi europeni păreau să fi acceptat în cele din urmă această măsură radicală ca represalii la invazia din Ucraina, Berlinul încă ezita, temându-se pentru aprovizionarea sa cu gaz şi cărbune rusesc.

Mai devreme, premierul polonez Mateusz Morawiecki, care a vizitat sâmbătă Berlinul, descrisese poziţia Germaniei faţă de platforma de tranzacţionare interbancară drept „egoism concret”.

”Am venit aici, la cancelarul Olaf Scholz, pentru a le zdruncina conştiinţa, pentru a zdruncina conştiinţa Germaniei”, a spus Morawiecki, a cărui ţară, membră a NATO, are o frontieră comună de 535 de kilometri cu Ucraina.

Swift este una dintre cele mai importante reţele de mesagerie bancară şi financiară. Aceasta permite efectuarea de plăţi interbancare între instituţii din întreaga lume şi scuteşte Germania, de exemplu, de a plăti în numerar pentru gazul rusesc.

Excluderea unei ţări din acest sistem este considerată o „armă nucleară” în materie financiară, pentru că atunci când un stat este deconectat de la Swift, înseamnă, de asemenea, că propriile sale bănci nu pot efectua tranzacţii cu băncile din ţara penalizată.

Germania, care importă mai mult de jumătate (55%) din gazul său din Rusia, este foarte sceptică şi se teme că nu va mai putea să-şi achite plăţile pentru energie.

Suspendarea din Swift „ar însemna că există un risc ridicat ca Germania să nu mai fie aprovizionată cu gaz, cu materii prime din Rusia”, a declarat săptămâna aceasta ministrul finanţelor Christian Lindner.

Berlinul consideră, de asemenea, că măsura riscă să fie ineficientă, deoarece Moscova a dezvoltat legături strânse în special cu China.

Mă tem că Putin a stabilit de mult timp o alternativă la acest sistem Swift, a adăugat ministrul.

Argumente care nu sunt convingătoare şi care îi înfurie pe mulţi dintre partenerii europeni ai Berlinului. Cu atât mai mult cu cât mai multe ţări care sunt, de asemenea, puternic dependente de hidrocarburile ruseşti şi care erau iniţial sceptice au susţinut în cele din urmă măsura în ultimele zile.

Vineri, cancelarul austriac Karl Nehammer s-a răzgândit. După ce a descris măsura ca fiind „nu foarte eficientă”, el pledează acum „pentru o excludere a Rusiei din Swift”.

Premierul italian Mario Draghi i-a promis sâmbătă preşedintelui ucrainean sprijinul său total pentru sancţiuni ”inclusiv cele referitoare Swift”.

Iar guvernul ungar, prezentat iniţial ca fiind ostil, a negat cu tărie sâmbătă că ar fi împotriva excluderii Rusiei din sistemul Swift, ministrul său de externe Peter Szijjarto vorbind chiar despre „ştiri false” pe contul său de Facebook.

Germania pare să fie singură, tocmai când credea că, prin suspendarea gazoductului germano-rus Nord Stream II, a pus capăt controverselor legate de dependenţa sa faţă de Rusia şi de excesul de indulgenţă faţă de Kremlin, comentează AFP.

Ca răspuns la aceste critici, Berlinul încerca să-şi arate solidaritatea cu restul NATO. Guvernul a anunţat vineri că trimite o companie a armatei sale în Slovacia, care se învecinează cu Ucraina. De asemenea, a trimis o navă de recunoaştere în Marea Baltică, intenţionează să trimită baterii de rachete aer-sol Patriot pe flancul estic şi intenţionează să desfăşoare 350 de soldaţi ca întăriri pentru misiunea NATO pe care Germania o comandă în Lituania.

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Consiliul European