UE pregătește „planul B” în cazul în care Trump renunță la negocierile privind Ucraina

UE pregătește un „plan B” privind modul de menținere a sancțiunilor economice împotriva Rusiei în cazul în care administrația Trump renunță la negocierile de pace din Ucraina și caută o apropiere de Moscova, a spus Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, pentru Financial Times.

Președintele american Donald Trump a promis să pună capăt rapid războiului de peste trei ani al Rusiei împotriva Ucrainei, dar nu a reușit să forțeze un acord de pace în primele sale 100 de zile în funcție, deoarece Moscova și Kievul resping ambele elemente ale propunerilor administrației sale.

„Este o întrebare dacă americanii vor dori să plece”, a declarat Kaja Kallas. „Vedem semne că se gândesc dacă ar trebui să părăsească Ucraina și să nu încerce să ajungă la o înțelegere cu rușii, deoarece este greu”.

Un purtător de cuvânt al secretarului de stat american Marco Rubio a declarat marți: „Dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori în acest proces”.

Sugestiile lui Trump privind apropierea economică de Moscova ca parte a unui acord de pace au alimentat temerile că unele țări din UE vor cere ca Bruxelles-ul să ia măsuri și pentru ridicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei în lunile următoare.

Oficialii europeni sunt, de asemenea, îngrijorați de consecințele faptului că SUA ar putea permite companiilor sale să reia cooperarea economică cu Rusia, în timp ce întreprinderilor din UE le este încă interzis acest lucru.

Kallas a declarat că există un „plan B” pentru a menține presiunea economică asupra Rusiei în cazul în care Ungaria va bloca reînnoirea sancțiunilor economice ale UE în iulie, dar a subliniat că Bruxelles-ul se concentrează în continuare pe menținerea alinierii tuturor statelor membre.

„Există, de asemenea, un plan B, dar trebuie să lucrăm pentru planul A; pentru că altfel te concentrezi pe planul B și atunci se va întâmpla asta”, a spus ea, adăugând că sunt în curs de desfășurare discuții cu Washingtonul și alți parteneri internaționali pentru a se asigura că regimul de sancțiuni occidentale este menținut în vigoare.

FT a relatat anterior că o opțiune este ca guvernele naționale să adopte sancțiunile în mod individual pentru a ocoli un veto ungar, cum ar fi emiterea de către Belgia a unui decret regal pentru a menține activele de stat rusești în valoare de 190 de miliarde de euro înghețate pe teritoriul belgian.

„Belgia nu va face ceva la nivel național”, a declarat un înalt oficial belgian pentru FT. Dar Kallas a recunoscut că există discuții în unele capitale ale UE cu privire la posibilitatea de a urma administrația Trump dacă aceasta abandonează Ucraina și restabilește relațiile cu Rusia.

„Este clar că aceste tipuri de discuții au loc în anumite state membre și poate că există speranțe că nu mai trebuie să sprijinim cu adevărat Ucraina”, a declarat Kallas, fost prim-ministru estonian. „Dar este, de asemenea, o speranță falsă, pentru că dacă vă uitați la Rusia, care investește mai mult de 9% din PIB-ul său în armată, vor dori să o folosească din nou.”

Ca parte a propunerilor sale de pace, SUA s-au oferit să ridice sancțiunile împotriva Moscovei – impuse împreună cu UE – și să relanseze cooperarea economică cu Rusia în sectoare precum energia. Ungaria a amenințat că se va opune prin veto unui vot unanim necesar la sfârșitul lunii iulie pentru a prelungi regimul de sancțiuni al UE.

Kallas a declarat că Europa ar putea interveni financiar pentru a ajuta Ucraina în cazul unei retrageri a SUA, dar a recunoscut că „în ceea ce privește sprijinul militar, desigur că este mai greu să umplem golul dacă americanii pleacă”.

Ea a declarat că Bruxelles-ul și alte capitale europene se concentrează pe „continuarea colaborării cu americanii și încercarea de a-i convinge de ce rezultatul acestui război este și în interesul lor, că Rusia nu obține cu adevărat tot ceea ce își dorește”.

Dar Kallas a spus că nicio țară din UE nu va accepta recunoașterea Crimeei ca fiind Rusia, un element al propunerii SUA care reprezintă o linie roșie majoră pentru Kiev.

„Nu pot să cred că acceptăm acest tip de lucruri. Dar nu putem vorbi în numele Americii, desigur, și ce vor face ei”, a spus ea. „Din partea europeană, am spus acest lucru de nenumărate ori… Crimeea este Ucraina”.

„Există instrumente în mâinile americanilor pe care le pot folosi pentru a pune presiune pe Rusia pentru a opri cu adevărat acest război”, a adăugat Kallas. „Președintele Trump a spus că dorește ca crimele să înceteze. Ar trebui să pună presiune pe cel care face crimele.”