Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Tribunalul Prahova a decis în 19.12.2025 ca Tribunalul și Curtea de Apel București să plătească despăgubiri de câte 14.400 euro pentru opt grefieri arhivari de la Judecătoria Sectorului 6 București aferent „prejudiciului moral suferit pe o durată de 3 ani, anterior introducerii acţiunii în justiţie”.
Decizia instanței nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel la Curtea de Apel Ploiești, care va pronunța decizia definitivă în acest caz.
Grefierii-arhivari de la Judecătoria Sectorului 6 București își desfășoară activitatea profesională într-o clădire din Sector 1 al Capitalei, la demisol, parter și etajul 1 al imobilului, „în condiții total improprii, subumane, periculoase pentru sănătate și înjositoare, nu doar pentru personalul acestei instanțe, ci și pentru orice ființă umană”, după cum reiese din descrierea făcută de personalul auxiliar în cererea de chemare în judecată consultată de G4Media.
Spațiul destinat arhivei de la Judecătoria Sectorului 6 este prevăzut cu 2 încăperi. În prima încăpere, își desfășoară activitatea 4 arhivari și un aprod. Tot în aceeași încăpere, sunt puse la dispoziția părților, avocaților și experților dosarele pentru studiu, dar se află depozitată o parte din arhiva cu dosare din anii 2021, dosare suspendate și dosare cu termen, aceasta având o suprafață de 32 de metri pătrați și în ea sunt amplasate în prezent 7 birouri, 5 scaune, cabluri, diverse plasate direct pe podea și 5 calculatoare.
Birourile și inclusiv culoarul de trecere sunt ocupate de dosare (depozitate pe podea) aflate în curs de judecată, din cauza insuficientei spațiului, astfel că fiecărei persoane îi rămâne un spațiu de trecere până într-un metru, susțin grefierii.
În cea de a doua cameră, își desfășoară activitatea 3 grefieri arhivari, având o suprafață de 20 de metri pătrați, în care sunt amplasate în prezent 7 birouri, 4 scaune, cabluri diverse plasate direct pe podea, 3 calculatoare și o imprimantă multifuncțională, un fișet, cuier, raft cu bibliorafturi și două băncuțe.
„Scaunele sunt neergonomice, spațiile de depozitare a dosarelor sunt insuficiente, birourile sunt inconfortabile. Calitatea aerului este foarte slabă (fereastra neputând fi deschisă), de asemenea lumina naturală lipsește în prima încăpere, iar în a doua încăpere lumina este insuficientă, fiind prezent foarte mult praf din dosare. În mod efectiv, aceste condiții le-au cauzat sau agravat afecțiuni oftalmologice, ireversibile și care le provoacă suferințe permanente”, reiese din cererea depusă în instanță de grefierii-arhivari și consultată de G4Media.
Prima încăpere este tranzitată zilnic, în medie de 30-40 de persoane (avocați, justiţiabili, grefieri), ceea ce face imposibilă desfășurarea normală a activității de către grefierii-arhivari.
De asemenea, cablurile electrice de alimentare și prizele lor sunt înșirate pe podea, iar oamenii calcă pe ele, existând riscul deteriorării lor și producerea de scurtcircuite electrice, electrocutări sau incendii.
Cantitatea de hârtie existentă, de asemenea, este prea mare, ceea ce conduce la creșterea cantității de particule de praf în aer, în plus, aceste documente pot conține bacterii și alte microorganisme care pot afecta sănătatea personalului din încăpere, în special atunci când se efectuează procesul de selecționare a dosarelor direct în încăperile unde sunt conservate, fiind un puternic miros de mucegai, spun grefierii.
Pentru că arhiva este situată la demisolul clădirii, grefierii sunt nevoiți să care dosarele pe scări până în birourile judecătorilor pentru ca aceștia să-și pregătească ședințele de judecată. Ulterior, din biroul judecătorului dosarele sunt cărate pe scări în sala de judecată, urmând ca după ședința de judecată dosarele rămase în pronunțare să fie urcate tot manual (în brațe), pe scări, la judecători în birou în vederea pronunțării.
Dosarele amânate sunt urcate, de asemenea, în brațe, în birourile grefierilor, pentru redactarea încheierilor de ședință, acestea din urmă fiind din nou transportate în brațe, pe scări, până în birourile judecătorilor, pentru semnarea încheierilor de ședință și în final, aduse înapoi, tot în brațe, în arhivă.
Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că sediul în care Judecătoria sectorului 6 București își desfășoară activitatea nu este dotat cu lift, iar singura modalitate de transportare a dosarelor este pe scări, prin cărarea acestora în brațe.
De asemenea, spațiile de depozitare a documentelor sunt insuficiente, mobilierul din birouri prezintă un grad ridicat de uzură, având dimensiuni mici, insuficiente pentru plasarea tuturor instrumentelor de muncă și a dosarelor, ceea ce obligă la depunerea dosarelor, de către toți cei care folosesc încăperea, direct pe podea, cu consecința nu numai a încălcării normelor elementare de igienă, ci și a limitării suplimentare a spațiului pentru circulație și mișcare.
În replică, Tribunalul București a precizat în instanță că a efectuat nenumărate demersuri către Ministerul Justiției și Curtea de Apel București pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea asigurării condițiilor corespunzătoare de muncă pentru întregul personal și nu poate fi făcut răspunzător pentru faptele și prejudiciul pretins de grefierii-arhivari, neavând nicio atribuție privind alocarea efectivă a fondurilor bugetare solicitate.
Comitetul de Securitate în Muncă al Tribunalului București a făcut o analiză a riscurilor identificate la nivelul instituției, pe categorii profesionale, și a recomandat să se acorde o mai mare atenție ergonomiei locurilor de muncă și, în mod prioritar, lipsei spațiilor (spații foarte mici pentru numărul de lucrători), calității aerului, ventilării spațiilor, iluminatului natural și artificial, stresului și volumului de muncă, adică exact ceea ce reclama grefierii-arhivari de la Judecătoria Sectorului 6.
Concluzia Comitetului de Securitate în Muncă a fost că primele 5 puncte nu pot fi eliminate/reduse decât prin alocarea unui sediu corespunzător.
Tribunalul București mai susține că a fost preocupat de înlăturarea aspectelor negative legate de condițiile de muncă, inclusiv de asigurarea de suficient aer proaspăt la înlocuirea echipamentelor de ventilare uzate, avându-se în vedere achiziționarea de aparate de aer condiționat care să cuprindă un sistem de dezumidificare și de filtrare a aerului mai eficient.
În contextul epidemiei COVID-19, Tribunalul București menționează că, în anul 2020, au fost alocate resurse bugetare suplimentare, astfel că au fost achiziționate și instalate la nivelul imobilului unde funcționează Judecătoria Sectorului 6, dispozitive de dezinfecție (lămpi UV cu funcție de ozonificare a aerului și purificatoare de aer), menite a asigura inclusiv o calitate superioară a aerului respirat și care pot fi folosite în continuare.
Totodată, Tribunalul București a precizat că pentru stresul neuropsihic invocat, reclamanții au beneficiat și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare.
De asemenea, grefierii au beneficiat și de un spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în cuantum de până la 15% din indemnizația lunară de încadrare sau, după caz, din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat unul dintre locurile de muncă.
Prin urmare, Tribunalul București consideră că acordarea acestor sporuri a acoperit într-o proporție importantă, sub aspectul solicitării neuropsihice și a riscului de îmbolnăvire, prejudiciul moral pretins de grefierii-arhivari pentru stres, suprasolicitare și risc de îmbolnăvire.
În schimb, Tribunalul Prahova a decis că grefierii-arhivari au dovedit cu prisosință că muncesc în condiții complet improprii și a admis cererea acestora de despăgubiri.
„Instanţa reţine că reclamantele au dovedit condiţiile necorespunzătoare de muncă în care îşi desfăşoară activitatea, acestea fiind rezultatul unei conduite culpabile din partea instituţiilor pârâte, care exercită prerogativele specifice angajatorului, în privinţa obligaţiei de a asigura condiţiile adecvate de muncă, în cadrul raporturilor de muncă ale reclamanţilor”, a stabilit Tribunalul Prahova.
Instanţa a mai reținut că grefierii-arhivari de la Judecătoria Sectorului 6 îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii, atât sub aspectul spaţiului aferent postului de lucru, care este subdimensionat, prin raportare la exigenţele legale minimale (reclamanţii având alocat un spaţiu de 0,25-1 mp/persoană) – cu consecinţa inexistenţei spaţiului necesar depozitării documentelor şi echipamentelor de lucru curente dar şi vicierii aerului datorită aparaturii de calcul şi a cantităţii mari de hârtie utilizată – cât şi sub aspectul calităţii mobilierului (birouri, scaune, corpuri de depozitare), acesta fiind învechit, neergonomic, neadecvat necesităţilor muncii prestate.
„În ceea ce priveşte existenţa prejudiciului moral clamat în prezenta cauză, acesta rezidă, incontestabil, în suferinţele fizice şi psihice înregistrate de reclamante, acestea fiind nevoite să îşi exercite zilnic, pentru o perioadă de timp îndelungată, activitatea profesională, într-un mediu impropriu, în spaţii insuficente, prin raportare la normativele aplicabile, cu mobilier învechit, neadecvat necesităţilor, expuse riscului de electrocutare sau incendiilor datorită cablurilor electrice desfăşurate pe podea, riscului biologic prin infectarea cu microorganisme provenind de la dosarele amplasate direct pe podea ori de la grupurile sanitare precare, toate aceste împrejurări fiind susceptibile prin sine să genereze sentimente de frustrare, disconfort fizic, psihic cu consecinţe în plan emoţional, afectiv”, se arată în motivarea hotărârii judecătorești.
Tribunalul Prahova a stabilit că nu se poate face abstracţie nici de atingerea adusă demnităţii umane şi profesionale, prin faptul că grefierii-arhivari, în calitatea lor de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, se află în postura de a-şi desfăşura activitatea cu încălcarea condiţiilor esenţiale de securitate şi sănătate în muncă.
Da este adevărat.
Dar nu numai în acest caz.
În toate instanțele din România este la fel.
Va spune un om care nu lucrează în sistem,dar prin activitatea pe care o fac în fiecare zi la job ,merg prin instanțele din România.
În 37 de ani au fost construite foarte puține clădiri și judecătorii.
Și aceste clădiri sunt făcute fără să țină cont de necesitățile de zi cu zi pe care le au nevoie cei care lucrează acolo.
Super. Acu’ se dau judecatorii in judecata intre ei ca sa-si mai dea unii altora niste bani. Buna treaba.
@GabiVoicu2024 – da’ spitale cate s-au facut in astia 37 de ani, doamna, sau domnule?!? Da’ niste cam.ine .de batr.ani, ca pop.ul.atia im.bat.raneste rapid, de-alea cate s-au facut?!?
Ah, da, am uitat – aici vorbeam de speciali unici, e altceva…