Sute de dansatori și un public numeros în Miercurea Ciuc, la „Ziua celor 1.000 de fete secuience”

Peste o mie de dansatori amatori din Harghita, Covasna şi Mureş, în prezenţa unui public numeros, participă, sâmbătă, la tradiţionala manifestare „Ziua celor 1.000 de fete secuience”, care se desfăşoară la marginea municipiului Miercurea-Ciuc şi care are rolul de păstrare şi promovare a tradiţiilor secuieşti, relatează Agerpres.

Evenimentul a început dimineaţă, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, unde s-au reunit grupurile de dansatori îmbrăcaţi în port popular, dar şi turişti veniţi din alte zone.

La fel ca în fiecare an, cei mai mulţi participanţi, în special cei din satele învecinate, au venit în căruţe trase de cai, aşa cum se întâmpla şi la începuturile organizării acestei manifestări.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

După ce autorităţile judeţene i-au salutat pe cei prezenţi, a urmat cel mai aşteptat moment al dimineţii, când dansatorii au evoluat câteva minute în faţa spectatorilor.

Au dansat persoane de toate vârstele, de la copii foarte mici, purtaţi în braţe de părinţii lor, până la seniori de 70 ani. Şi spectatorii au avut prilejul să se alăture dansatorilor.

Directorul adjunct al Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, Fuleki Zoltan, a declarat că evenimentul este o sărbătoare pentru întreaga comunitate de secui, pentru că este vorba despre păstrarea tradiţiilor.

El a explicat că atunci când a fost organizată pentru prima oară, în 1931, „Ziua celor 1.000 de fete secuience”, era un prilej ca fetele plecate să muncească în alte zone ale ţării, cu precădere în Bucureşti, să reîntoarcă acasă şi să îmbrace din nou portul popular, „ca să nu uite de unde au plecat şi unde trebuie să revină”.

Evenimentul – a arătat Fuleki Zoltan – este şi un prilej de promovare a tradiţiilor secuieşti, dar şi de transmitere a acestora către generaţiile viitoare.

„Eu cred că acest eveniment este şi un bun prilej pentru a arăta cum trăim, care sunt obiceiurile noastre, chiar dorim să vină şi din alte părţi români, de diferite naţionalităţi, să stăm împreună, să ne cunoaştem mai bine, să ne cunoască mai bine. Ca să nu mai vorbim că nu primeşti pâine, dacă ceri în limba română. Haideţi, aici, fraţilor, să vedeţi cum trăim, suntem ospitalieri, oameni frumoşi, cu ochi limpezi şi să sărbătorim împreună, că este ceva extraordinar. (…) În acest fel, noi păstrăm obiceiul, dar trebuie să predăm şi generaţiilor viitoare, ca să nu rămânem numai noi cu aceste obiceiuri şi cu cunoaşterea portului popular”, a declarat Fuleki Zoltan.

La rândul său, primarul oraşului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, îmbrăcat în port popular secuiesc, a punctat faptul că păstrarea tradiţiilor înseamnă un liant pentru comunitate.

„Evenimentul de astăzi urmează o tradiţie care a început în 1931. Totul se rezumă la a păstra tradiţiile, care înseamnă un liant pentru comunitate. Muzica, portul popular, identitatea comunităţii se pot exprima astăzi cel mai bine în întâlnirea tinerilor din Şaua Şumuleului”, a afirmat Korodi Attila.

În majoritatea localităţilor din zonă există ansambluri folclorice ai căror membri îi învaţă pe copii dansurile populare încă de la grădiniţă, iar „Ziua celor 1.000 de fete secuience” este un prilej să se întâlnească, să danseze împreună, să lege prietenii.

„Noi începem să-i învăţăm jocuri şi dansuri populare deja din grădiniţă. Încercăm să intrăm în sistemul şcolar, ca să îmbunătăţim lucrurile de acolo (…) Din grădiniţă începem şi până în clasa a IV-a încercăm să fim prezenţi în fiecare săptămână în viaţa lor. Iar cu asta vine şi purtarea costumului popular şi arătarea lui”, a explicat Sandor Csaba, conducător al unui ansamblu folcloric din Sândominic.

Evenimentul atrage, an de an, spectatori şi din alte judeţe, organizatorii dorind ca „Ziua celor 1.000 de fete secuience” să reprezinte şi un punct de atracţie turistică.

După dansul comun care a avut loc pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea-Ciuc, participanţii au pornit în căruţe, pe jos sau cu autobuzele spre şaua dintre dealul Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic, unde a fost oficiată o slujbă, după care grupurile de dansatori evoluează, toată ziua, pe scena în aer liber amenajată acolo.

La fel ca în anii trecuţi, pe dealul Şumuleu, locul în care se desfăşoară procesiunea de Rusaliile Catolice, are loc şi un târg al produselor tradiţionale, unde sunt prezenţi zeci de meşteri populari care îşi prezintă meşteşugurile.

În cursul după-amiezii este programat un spectacol al Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, un dans comun al tuturor participanţilor şi va fi realizată o fotografie care să surprindă toate persoanele îmbrăcate în port popular.

Organizatorii se aşteaptă ca, în total, la eveniment să ia parte între şapte mii şi zece mii de persoane.

„Ziua celor 1.000 de fete secuience” a avut loc pentru prima dată în 1931 de etnograful maghiar Domokos Pal Peter şi a devenit foarte populară în ultimii ani, organizatorii susţinând că, în prezent, se doreşte a fi o sărbătoare a familiilor, a comunităţii şi a promovării valorilor tradiţionale, relatează Agerpres.