Surpriza dintr-o “hartă Google”a rețelei de drumuri ale Imperiului roman: era de două ori mai extinsă decât se credea până acum

Cea mai comună imagine a drumurilor romane se schimbă datorită unui atlas digital care ne permite să vizualizăm rețeaua Imperiului în detalii fără precedent. Surpriza constă în dimensiunea sa: rețeaua rutieră fiind mai extinsă decât se credea până acum, având o lungime totală care, potrivit autorilor cercetării, ajunge la aproximativ 300.000 de kilometri, aproape dublu față de estimările care au circulat anterior. Aceasta este ceea ce reiese din articolul publicat în revista Nature, care prezintă proiectul Itiner-e, descris de cercetători ca un fel de „Google Maps” al drumurilor romane., potrivit Rador Radio România.

Un atlas deschis, de înaltă rezoluție

Noul set de date, care poate fi accesat gratuit, reconstituie la scară continentală drumurile Imperiului Roman, din Europa până în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Rezultatul a fost obţinut prin integrarea surselor arheologice, a hărților istorice, a fotografiilor aeriene, a imaginilor din satelit și a datelor topografice. Fiecare secțiune identificată este legată de baza de date Pleiade și poate fi citată printr-un URI, așa cum este cazul altor proiecte de cartografiere digitală.

Adevărata noutate o reprezintă însă drumurile „minore”. Până acum, majoritatea studiilor s-au concentrat pe arterele publice majore, viae publicae controlate de statul roman și documentate de surse istorice și vestigii monumentale. Noul atlas evidențiază în schimb cealaltă jumătate a sistemului, deseori invizibilă: legăturile locale cu ferme, cariere, așezări rurale și sate mici. Multe dintre aceste drumuri nu au lăsat nicio urmă fizică vizibilă, sau au fost încorporate în infrastructura modernă, însă încrucișarea diverselor surse a permis plasarea lor în imaginea de ansamblu.

O rețea mai puțin „radială”, ceva mai asemănătoare panzei de păianjen. Imaginația colectivă evocă imagini ale unor drumuri care converg spre Roma, simbolul puterii și administrației imperiale. Noua hartă redesenează această perspectivă: sistemul apare distribuit și extins, cu conexiuni dense chiar și în interiorul provinciilor. Drumurile serveau nu doar la controlul granițelor sau la deplasarea legionarilor: ele susțineau comerțul agricol, mobilitatea civilă și economiile locale. Cu alte cuvinte, infrastructura nu conecta doar centrul și periferia, ci unea teritorii și comunități din întreaga regiune.

O imagine în continuă evoluție. Autorii subliniază faptul că o parte semnificativă a cartografierii se bazează pe inferențe, construite prin topografie și modele peisagistice, în special în zonele lipsite de vestigii arheologice evidente. Prin urmare, harta nu reprezintă o imagine definitivă, ci doar cea mai bună estimare actuală. Din aceste motive, platforma este deschisă şi poate fi actualizată cu date noi și descoperiri ulterioare.

Regândirea mobilității antice

A avea la dispoziție un atlas atât de bogat înseamnă redefinirea modului în care studiem geografia și arheologia lumii romane. În timp ce până acum, reconstituirile au avut tendința de a se concentra pe rutele majore, astăzi avem posibilitatea să investigăm funcționarea zilnică a Imperiului, alcătuită din rute scurte și interconexiuni locale extinse. Și să înțelegem cât de mult a influențat această infrastructură peisajul european, continuând uneori să orienteze rutele rutiere chiar și la multe secole după căderea Romei.

Sursa: AVVENIRE / Rador Radio România / Traducerea: Cătălina Păunel