SUA: Un cadou nesperat făcut republicanilor de Curtea Supremă ar putea da peste cap alegerile din noiembrie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a Statelor Unite a neutralizat o piesă legislativă extrem de semnificativă privind drepturile de vot, concepută pentru a asigura reprezentarea afro-americanilor în Congresul de la Washington, iar consecințele rezultate ar putea fi de amploare și capabile să schimbe rezultatul alegerilor intermediare din luna noiembrie. Va fi decizia luată de cei nouă Supremes în cazul Louisiana contra Callais colacul de salvare pentru Trump și republicani într-un moment în care sunt confruntați cu scăderea dramatică a popularității iar americanii îi arată cu degetul pentru războiul cu Iranul și creșterea costurilor nivelului de trai?

O decizie majoră

Într-o decizie luată cu o majoritate de 6-3, instanța supremă de la Washington a hotărât miercurea trecută că o hartă electorală din Louisiana este neconstituțională deoarece statul a acordat o atenție prea mare rasei atunci când a trasat districtele de vot.

Judecătorii au decis că un district “minoritar-majoritar” din acel stat, unde majoritatea alegătorilor sunt de culoare, a încălcat așa-numita The Equal Protection Clause sau Clauza de Protecție Egală din Constituția americană, deoarece clasifică pe nedrept cetățenii în funcție de rasă.

Clauza de Protecție Egală, inclusă în al 14-lea Amendament al Constituției SUA, servește drept fundament juridic pentru drepturile civile, interzicând statelor să nege oricărei persoane “protecția egală a legilor.”

În esență, aceasta obligă guvernul să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Deși a fost redactată inițial după Războiul Civil pentru a proteja drepturile foștilor sclavi de culoare, clauza a evoluat de atunci într-un scut universal împotriva discriminării arbitrare pe bază de rasă, gen, religie și alte caracteristici fundamentale.

Revenind la decizia Curții Supreme, judecătorul Samuel Alito, scriind pentru majoritatea conservatoare în acest caz, a declarat că, deși regulile electorale bazate pe rasă ar fi putut fi adecvate în trecut, între timp “au avut loc schimbări sociale vaste,” în special în Sud, și, prin urmare, astfel de considerente nu mai sunt la fel de necesare acum.

Judecătorul de culoare Clarence Thomas, care s-a opus de mult timp legilor bazate pe rasă, a declarat că decizia curții va pune “în mare măsură capăt acestei aventuri dezastruoase în jurisprudența drepturilor de vot,” în care alegătorii de culoare primesc o considerație specială din cauza vechilor legi din era Jim Crow care i-au exclus pe majoritatea acestora din sistemul electoral. (Era Jim Crow se referă la o perioadă din istoria SUA, aproximativ de la sfârșitul anilor 1870 până la mijlocul anilor 1960, în timpul căreia un set de legi statale și locale au legalizat segregarea rasială. Aceste legi au fost concepute special pentru a priva cetățenii americani de culoare de dreptul la vot și pentru a impune o ierarhie rasială care îi retrograda la statutul de cetățeni de rangul al doilea).

În opinia separată pentru cei trei judecători liberali, judecătoarea Elena Kagan a scris că “eviscerarea” legilor electorale de către instanță pune sub semnul întrebării succesele electorale trecute ale populației de culoare.

Aceasta este și viziunea lui Matthew Lebo, profesor de științe politice la Western University din Ontario, care a spus pentru CBC News: “Cea mai semnificativă legislație privind drepturile de vot din istoria Americii a fost făcută aproape complet impotentă. Judecătorii se prefac că rasismul a murit. Ei bine, efectul este că reprezentarea țării va arăta din ce în ce mai mult ca în trecut, cu practici discriminatorii în vot și reprezentare.”

În sfârșit, trebuie precizat că Louisiana contra Callais, cazul luat în discuție de judecătorii Curții Supreme, se concentrează pe discrepanțele dintre Voting Rights Acts au Legea Drepturilor de Vot (VRA) și Clauza de Protecție Egală a celui de-al 14-lea Amendament la Constituție. În esență, cazul se ocupă cu așa-numitul gerrymander rasial sau practica de a trasa granițele districtelor electorale bazându-se în principal pe rasa alegătorilor.

Disputa a început după recensământul din 2020. Sub presiunea instanțelor federale de a respecta Secțiunea 2 din Legea Drepturilor de Vot, legislativul din Louisiana a trasat o nouă hartă congresională care includea două districte cu majoritate de culoare (în loc de unul singur). Aceasta a avut scopul de a oferi alegătorilor de culoare, care reprezintă aproximativ o treime din populația statului, o șansă mai bună de a alege reprezentanții pe care îi doresc.

Cu toate acestea, un grup de alegători care s-au autodescris ca fiind “non-afro-americani,” conduși de Dorothy Callais, a intentat un proces. Aceștia au susținut că statul s-a angajat într-o manipulare electorală (gerrymandering) rasială neconstituțională, prioritizând rasa în detrimentul tuturor celorlalte criterii tradiționale de redistribuire, cum ar fi menținerea comunităților de interes împreună sau păstrarea unor forme geografice compacte.

Așa cum am explicat mai sus, majoritatea conservatoare a Curții Supreme a dat dreptate reclamanților. Principalele concluzii ale hotărârii au fost:

· Examinarea strictă (Strict Scrutiny): Curtea a constatat că, deoarece rasa a fost “factorul predominant” în trasarea hărții, planul trebuia să îndeplinească un standard juridic foarte ridicat, numit “examinare strictă.”

· Argumentul “VRA nu este un cec în alb:” Majoritatea conservatoare a instanței supreme a decis că, deși Legea Drepturilor de Vot este importantă, aceasta nu oferă statelor o “licență de a se angaja în segregare rasială” prin delimitarea districtelor. Judecătorii au argumentat că granițele au fost prea distorsionate pentru a fi justificate.

· Încălcarea Constituției: Curtea a concluzionat că harta a încălcat Clauza de Protecție Egală deoarece a sortat cetățenii în districte pe criterii de rasă, fără un motiv suficient de bine fundamentat și adaptat situației specifice

Impactul

Decizia curții, care a venit chiar în timpul sezonului alegerilor primare – atunci când sunt aleși candidații partidelor pentru alegerile din noiembrie -, a trimis unde de șoc în cercurile politice de peste ocean.

Florida, care lua deja în considerare modificarea hărților sale pentru a oferi republicanilor un avantaj și mai mare, se află acum pe un teren juridic solid în timp ce își redesenează agresiv districtele și diluează puterea de vot a populației de culoare. De altfel, la doar câteva ore după ce instanța și-a publicat decizia, Senatul din Florida a adoptat o hartă manipulată (gerrymandered), care ar putea aduce până la patru locuri în plus pentru republicani în Congres la viitoarele alegeri. Votul trimite măsura către guvernatorul republican Ron DeSantis care a propus harta și a precizat clar că o va semna.

Florida a devenit astfel al patrulea stat controlat de republicani care cedează în fața cerințelor lui Trump privind redistribuirea districtelor, după Texas, Missouri și Carolina de Nord. Însă, spre deosebire de celelalte state, republicanii din Florida se confruntă cu un obstacol major: alegătorii au adoptat, în urmă cu peste un deceniu, un amendament constituțional care interzice manipularea electorală în scopuri partizane. Cazul va ajunge aproape cert în fața judecătorilor.

De asemenea, statul Louisiana a făcut joi pasul extraordinar de a suspenda alegerile primare în timp ce analizează noi hărți care ar putea reduce reprezentarea populației de culoare.

Alte state din Sud iau, de asemenea, în considerare schimbări. Per total, până la 15 districte din Camera Reprezentanților, reprezentate în prezent de membri de culoare, ar putea fi vizate.

Ca în multe probleme din Statele Unite, rasa este un considerent major în politică, spun analiștii. Conform unui raport Pew Research din iunie 2025, marea majoritate a alegătorilor de culoare sunt democrați, în timp ce republicanii sunt în general albi.

Desființarea locurilor cu majoritate de culoare ar putea însemna mai puțini democrați în Congres, ceea ce, la rândul său, ar putea oferi Partidului Republican și președintelui Trump un avantaj la urne.

Acest lucru ar putea explica de ce Trump a fost atât de entuziasmat în lauda sa față de decizia Curții Supreme. “Acesta este genul de hotărâre care îmi place,” a declarat liderul de la Casa Albă după anunțul venit de la instanța supremă.

Voting Rights Act

Fostul președinte Lyndon B. Johnson și aliații săi, în majoritate democrați din Congres, au adoptat Voting Rights Act sau Legea Drepturilor de Vot în 1965, ca parte a unui pachet cuprinzător de legislație privind drepturile civile pentru a pune capăt politicilor de segregare care i-au subjugat pe afro-americani.

Legea a fost concepută pentru a forța statele să respecte al 15-lea Amendament, care garantează că dreptul la vot nu va fi negat pe bază de rasă.

Proiectul de lege al lui Johnson a eliminat practicile discriminatorii, cum ar fi taxele de vot și testele de alfabetizare. Deși Mississippi avea cea mai mare populație de culoare din orice stat în anii ’60, Comisia SUA pentru Drepturile Civile a notat că, în 1964, doar 6,7% dintre alegătorii de culoare eligibili erau înregistrați pentru a vota.

Legea, rescrisă ulterior și extinsă în 1981, a funcționat conform intenției: disparitatea în ratele de înregistrare între alegătorii albi și cei de culoare a scăzut dramatic în deceniile următoare.

Decizia de miercuri a Curții Supreme se concentrează pe o parte specifică a legii, respectiv Secțiunea 2, care permite alegătorilor vizați și Departamentului de Justiție federal să conteste hărțile de redistribuire și legile electorale care neagă sau diluează puterea de vot a comunităților minoritare.

Această secțiune permitea crearea districtelor în principal de culoare, oferind alegătorilor afro-americani șansa de a trimite un congresman de culoare la Washington, prevenind astfel formarea unor delegații compuse exclusiv din persoane albe în statele cu comunități minoritare considerabile.

În timp, au fost alese tot mai multe persoane de culoare în legislativul de la Washington. Astfel, conform cifrelor compilate de Pew Research Center, actualul Congres (al 119-lea) este mai divers din punct de vedere rasial și etnic decât oricare altul înregistrat până acum.

Însă instanța supremă a declarat că Secțiunea 2 ar trebui să fie mai limitată în aplicarea sa pentru a preveni hărți precum cea din Louisiana, considerată acum o “manipulare neconstituțională” (unconstitutional gerrymander) deoarece rasa a fost un factor prea important în trasarea districtelor electorale.

În urma hotărârii, singura modalitate de a invoca Legea Drepturilor de Vot este de a dovedi o intenție discriminatorie explicită din partea celor care întocmesc aceste hărți, lucru care ar putea fi dificil, cred analiștii de peste ocean.

“Acum, statele pot dilua puterea de vot a unei populații minoritare cu impunitate, dispersându-i în toate districtele electorale,” a spus profesorul Matthew Lebo. “Louisiana va reveni asupra hărții și o va redesena, iar ca rezultat, vor exista probabil zero districte majoritar-minoritare,” a adăugat analistul, care prezice că, la nivel național, vor fi mai mulți congresmeni albi și mai puțini din comunitățile minoritare.

În locurile unde puterea de vot a populației de culoare nu poate fi complet diluată, Lebo spune că statele controlate de republicani vor urmări probabil “împachetarea” sau packing, conceptul de a desena districte care “împachetează” alegătorii de culoare în cât mai puține districte, astfel încât majoritatea celorlalte locuri să aibă o majoritate albă și să fie, prin urmare, mai sigur republicane.

De exemplu, noile hărți ale districtelor congresionale din Florida fac schimbări în această direcție. Revizuirea granițelor statului dispersează alegătorii democrați în zone unde republicanii sunt dominanți, oferind Partidului Democrat mai puține șanse. Dacă tiparele din trecut se mențin, aceste schimbări ar putea oferi republicanilor 24 din cele 28 de locuri ale statului în Congres.

Pe lângă Florida și Louisiana, alte state din Sud analizează modificarea propriilor hărți pentru a elimina districtele cu majoritate de culoare, sperând că Partidul Republican poate câștiga mai multe locuri și poate evita dezastrul electoral la alegerile de la jumătatea mandatului, chiar dacă sondajele recente sugerează că rata de aprobare a lui Trump este la un nivel minim record pentru cel de-al doilea mandat al său. Am explicat de altfel luni efectele celor mai recente anchete de opinie din Statele Unite, care arată că sprijinul pentru modul în care liderul de la Casa Albă gestionează economia și inflația este în scădere accentuată, în timp ce democrații câștigă teren în preferințele electorale, amplificând riscurile pentru republicani în Congres.

Senatoarea conservatoare Marsha Blackburn din Tennessee, care candidează pentru funcția de guvernator, i-a îndemnat și ea pe republicanii din statul ei să își mai adjudece un district acolo. “Am jurat să mențin Tennessee un stat roșu (republican) și, în calitate de guvernator, voi face tot ce îmi stă în putere pentru ca această hartă să devină realitate,” a declarat ea, postând imaginea unei hărți în care districtul cu majoritate de culoare din Memphis dispare, iar democrații sunt eliminați complet.

Alte state despre care democrații se tem că ar putea fi vizate includ Alabama și Mississippi, spun analiștii.

Concluzia. Decizia Curții Supreme în cazul Louisiana contra Callais marchează o schimbare radicală a peisajului electoral american prin neutralizarea “testului rezultatelor” din Legea Drepturilor de Vot, care se referă la eliminarea standardului juridic ce permitea sancționarea unei legi electorale doar pentru că aceasta avea ca efect diluarea votului minorităților, fără a fi nevoie să se demonstreze că politicienii au intenționat explicit să discrimineze.

Prin impunerea necesității de a dovedi o intenție discriminatorie explicită, despre care analiștii cred că este un prag juridic extrem de greu de atins, instanța oferă legislativelor statale mână liberă în redesenarea districtelor. Efectul imediat este facilitarea așa-numitului gerrymander partizan: statele pot acum dispersa comunitățile de culoare (care votează majoritar democrat) în districte dominate de republicani, argumentând că decizia este motivată de strategie politică, nu de rasă. Această “eviscerare” a protecțiilor rasiale permite eliminarea districtelor unde minoritățile își puteau alege proprii reprezentanți, reducând astfel șansele democraților de a păstra sau câștiga locuri cheie în Camera Reprezentanților.

Momentul acestei decizii este crucial, venind într-o perioadă în care Donald Trump și Partidul Republican se confruntă cu o presiune imensă înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Cu sondaje care indică o rată de aprobare la un minim record pentru al doilea mandat al lui Trump, republicanii riscau pierderi masive care i-ar fi lăsat fără controlul Congresului.

În acest context, hotărârea Curții Supreme acționează ca un veritabil colac de salvare politic. Prin validarea hărților din state strategice precum Florida și Louisiana, republicanii își pot securiza sau chiar suplimenta numărul de mandate prin manevre administrative, compensând astfel erodarea popularității la nivel național. În Florida, de exemplu, redesenarea hărților ar putea aduce republicanilor până la 24 din cele 28 de locuri, chiar dacă popularitatea președintelui este în scădere.

Practic, decizia judecătorilor supremi transformă arhitectura electorală a Sudului american într-un bastion republican greu de cucerit, indiferent de entuziasmul alegătorilor democrați. Pentru Administrația Trump, acest avantaj structural ar putea însemna diferența dintre o blocadă legislativă totală și menținerea unei majorități care să îi permită continuarea agendei politice. În mod paradoxal, în timp ce Trump pierde teren în rândul oamenilor, el câștigă teren în tribunale.

În timp ce criticii și judecătorii liberali deplâng “demolarea” unui pilon al democrației multirasiale, pentru tabăra conservatoare, decizia reprezintă o victorie tactică vitală, nesperată, venită exact la timp pentru a stabiliza o barcă ce părea să se scufunde înaintea scrutinului din noiembrie.

După decizia celor nouă Supremes, scrutinul nu va fi doar un test de popularitate pentru Donald Trump, ci și o luptă între furia electoratului (mobilizat de costul vieții și război) și ingineria electorală (facilitată de noua orientare a Curții Supreme). Dacă democrații nu reușesc să transforme “valul albastru” într-o prezență masivă la urne, “salvarea roșie” prin hărți redesenate ar putea menține controlul conservator asupra Congresului și în a doua jumătate a mandatului lui Trump.

Surse: CBC, Constitution Center, Democracy Docket, NPR, Pew Research Center, Brennan Center, Politico, congress.gov, supremecourt.gov, archives.gov, justice.gov, YouTube, X