SUA condiționează reluarea transferurilor financiare și asistența în materie de securitate de „măsuri concrete” din partea Irakului împotriva grupărilor armate proiraniene

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

SUA nu vor relua transferurile financiare în Irak şi asistenţa lor în materie de securitate decât atunci când Bagdadul va fi luat „măsuri concrete” împotriva grupărilor armate proiraniene, a declarat marţi un înalt responsabil american, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Luna trecută, SUA au suspendat livrarea de dolari cash către Bagdad, precum şi programele de cooperare militară. Washingtonul speră să forţeze astfel Irakul să destructureze miliţiile proiraniene pe care le acuză de atacuri recente împotriva intereselor americane.

Acest înalt responsabil al Departamentului de Stat american a explicat, sub acoperirea anonimatului, că Ali al-Zaidi, desemnat viitor prim-ministru, ar trebui să se sesizeze în ceea ce priveşte „linia neclară” între statul irakian şi grupările armate proiraniene în această ţară majoritar şiită.

Reluarea susţinerii americane presupune „expulzarea miliţiilor teroriste din orice instituţie de stat, tăierea finanţării lor de la bugetul irakian şi refuzul de a le plăti salarii acestor combatanţi”, a precizat responsabilul în cauză.

„Acesta este tipul de măsuri care ne-ar da încredere şi ne-ar face să spunem că există o nouă stare de spirit”, a adăugat el.

Însărcinat să formeze guvernul, Zaidi a fost felicitat de preşedintele american. Donald Trump a ameninţat în schimb că-şi va retrage susţinerea dacă fostul favorit, Nuri al-Maliki, va ocupa acest post.

Potrivit aceluiaşi responsabil, instalaţiile americane în Irak au suferit peste 600 de atacuri de la sfârşitul lui februarie, începutul loviturilor americano-israeliene asupra Iranului.

„Nu minimalizez gravitatea acestei provocări, nici ceea ce ar trebui făcut pentru a rupe aceste relaţii. S-ar putea începe printr-o declaraţie politică şi fără ambiguitate, care să afirme că miliţiile teroriste nu fac parte din statul irakian. Anumite elemente din statul irakian au continuat să asigure o acoperire politică, financiară şi operaţională acestor miliţii teroriste”, a explicat această sursă.

Relaţiile bilaterale cu SUA s-au deteriorat după ce a devenit clar că Maliki vizează din nou funcţia de prim-ministru, într-o ţară unde, printr-o convenţie, şeful guvernului este şiit, preşedintele parlamentului, sunit, iar preşedintele, deţinătorul unei funcţii în mare parte ceremoniale, kurd.

Figură de prim-plan a vieţii politice irakiene, Nuri al-Maliki, în vârstă de 75 de ani, este acuzat că păstrează o mare apropiere faţă de guvernul clerical şiit iranian şi că alimentează tensiunile confesionale.

De la începutul războiului, atacurile comise de grupuri armate în Irak au vizat ambasada americană la Bagdad, precum şi câmpuri petrolifere exploatate de companii străine.