SONDAJ: 38% dintre români îi percep pe romi drept o amenințare sau o problemă pentru țară, iar 19% consideră că „nu ar trebui să vină în România” / 40% dintre români nu sunt interesați de Holocaust

Aproape 20% dintre români (19%) consideră că romii „nu ar trebui să vină în România”, în timp ce 38% îi percep drept o amenințare sau o problemă pentru țară, indică sondajul „Percepția relațiilor interetnice și Holocaustul din Romȃnia”, realizat de Studio Twelve la comanda Institutului Ellie Wiesel (INSHR-EW)

De asemenea, în privința evreilor, 37% dintre respondenți consideră că aceștia „ar fi bine să se ducă să trăiască ȋn țara lor”, iar 30% din eșantion este de acord că ȋn anumite profesii și ocupatii numărul evreilor trebuie limitat. De asemenea, 53% dintre intervievați sunt de acord că evreii „ȋși urmăresc doar propriile interese”.

Ȋn același timp, 65% dintre respondenți sunt de acord că evreii reprezintă o minoritate importantă pentru Romȃnia și 78% apreciază că evreii au o relație bună cu restul populației. De asemenea, 79% opinează că evreii au multe personalități importante ȋn domeniul științific, artistic, medical.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

Procentul celor dezinteresați de problema Holocaustului este aproape dublu (40%) față de cel al celor interesați (24%) dintre subiecți.

27% dintre respondenți asociază Holocaustul cu exterminarea evreilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial și 22% dintre respondenți aleg opțiunea „NS/NR” atunci când sunt rugați să spună la ce se gândesc când aud termenul de Holocaust.

65% dintre respondenți apreciază că Holocaustul s-a întâmplat în Germania, 52% în alte țări și doar 32% consideră că acesta s-a întâmplat și în România.

Dintre cei care afirmă că Holocaustul a avut loc și ȋn Romȃnia (32% din eșantion), 63% au identificat greșit „deportarea evreilor ȋn lagăre controlate de Germania nazistă” drept o acțiune a Holocaustului din Romȃnia și 51% au indicat drept acțiune principală a Holocaustului din Romȃnia „confiscarea bunurilor mobile și imobile”.

Din același sub-eșantion (32% din eșantion) 53% consideră că Germania nazistă este principalul responsabil pentru declanșarea Holocaustului ȋn Romȃnia și doar 31% consideră că responsabilitatea principală este a Guvernului Antonescu.

În rȃndurile celor care cunosc că Holocaustul a avut loc ȋn Romȃnia (32% din eșantion), 51% au indicat, eronat, drept cauză a deportării romilor, ȋn Transnistria de către guvernul Antonescu, „influența Germaniei asupra guvernului Romȃniei”.

90% dintre respondenți sunt de acord că memoria victimelor Holocaustului trebuie păstrată vie. Totodată, 35% din eșantion consideră că „evreii se folosesc de Holocaustul din Romȃnia pentru interese proprii”.

Principalele surse de informare despre problema Holocaustului sunt Internetul și televiziunea. Școala are un rol redus.

Percepția cu privire la personalitatea lui Ion Antonescu rămȃne polarizată. Antonescu continuă să fie văzut drept un patriot (59% dintre respondenți) și un mare strateg (53%) și ȋntr-o măsură similară respondenții sunt de acord că Antonescu este responsabil de crime ȋmpotriva romilor (50%) și de crime ȋmpotriva evreilor (46%). La fel ca la sondajele precedente, la ȋntrebarea despre Ion Antonescu se remarcă procentul mare al celor care oferă non-răspunsuri (nu pot aprecia; nu știu/nu răspund), aproximativ 1/5 din eșantion.

70% dintre respondenți sunt de acord că Mișcarea Legionară „a fost responsabilă pentru crime ȋmpotriva unor lideri politici”, iar 55% consideră că aceasta a fost o organizație fascistă.

Dintre cei care declară că partidele și formațiunile politice actuale au mesaje antisemite (43% din eșantion) cei mai mulți menționează AUR (35%), urmat de PSD și PNL, ambele fiind menționate de 16% dintre respondenții sub-eșantionului de 43%.

Sondajul de opinie s-a desfășurat în perioada 22 noiembrie – 2 decembrie 2021, iar eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a României, fiind realizate 1064 de interviuri, prin metoda CATI, cu o eroare tolerată de 3%, la un nivel de probabilitate de 95%.