G4Media.ro

Societatea bazată pe muncă a lui Viktor Orbán. O examinare a termenului…

Societatea bazată pe muncă a lui Viktor Orbán. O examinare a termenului îi dezvăluie adevărata față

De unde provine termenul de „societate bazată pe muncă” elaborat de premierul ungar? O examinare mai atentă sugerează convingător că nu este un construct social coerent menit a fi utilizat consecvent atât în vremuri bune cât și rele. Mai degrabă este un instrument de comunicare politică.

(analiză preluată, via Rador, din publicația poloneză Visegrad Insight)

În august 2014 premierul Viktor Orbán a ținut un remarcabil discurs la Bálványos [i], în România. În acel discurs el a introdus termenul de „societate bazată pe muncă”: „în conformitate cu răspunsul Ungariei (la criza în curs a capitalismului) ne dorim o eră a societății bazate pe muncă; intenția noastră este să organizăm o societate bazată pe muncă […] care, prin natura sa, nu este una liberală.”

De fapt, la momentul discursului majoritatea elementelor esențiale ale democrației liberale fuseseră deja eliminate din Ungaria.

Merită să analizăm modul de funcționare al acestei societăți bazate pe muncă (SBM) în contextul unei crize sociale fără precedent, cum este cea actuală.

Daune grave

Refrenul obișnuit al lui Viktor Orbán – „noi nu dăm de pomană” – este nedrept și fals chiar și în vremuri normale, întrucât le refuză asistența acelora care trăiesc la periferia societății. Dar este deosebit de crud într-o situație în care sute de mii de membri care contribuie la SBM, pentru a-i folosi propriul termen, și-au pierdut slujbele și unica sursă de venit, într-un caz ce ilustrează perfect definiția forței majore.

Cu alte cuvinte, daunele sunt grave și nu au survenit sub nici o formă din vina respectivilor. E greu de imaginat un set de circumstanțe care să impună mai mult solidaritatea socială, și toși, SBM-ul lui Orbán rămâne fără reacție.

Să luăm un alt slogan al lui: „pentru fiecare slujbă pe care criza o distruge, noi vom crea una nouă” – care nu este cu nimic mai puțin ipocrit. Astăzi sunt distruse locuri de muncă. Slujbe noi nu vor mai fi create timp de luni sau ani, dacă vor mai fi create vreodată. Cei care și-au pierdut mijloacele de trai nu își permit luxul de a aștepta crearea de noi slujbe. Veniturile lor pierdute trebuie să fie înlocuite acum, fără întârziere.

Și, în fine, să examinăm și cea mai recentă declarație a premierului: „trebuie să conservăm sănătatea bugetului nostru și a datoriei naționale, fiindcă altfel țara va deveni vulnerabilă în fața puterilor străine și speculanților.”

Este incredibil de absurdă și vecină cu – dacă-mi permiteți – o paranoia amintind de Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist care a condus multă vreme România. În anii ’80, bântuit de amăgiri similare ale unei amenințări externe, Ceaușescu a diminuat datoria externă a țării într-un ritm nesustenabil, provocând o catastrofă economică și o contracție extraordinară a nivelului de trai al poporului român.

Comunicare politică

Și atunci, ce este în definitiv această SBM? Cele arătate mai sus sugerează că nu este un construct social coerent menit a fi utilizat consecvent atât în vremuri bune cât și rele. Mai degrabă este un instrument de comunicare politică. Magie retorică, dacă vreți.

Cuplată cu respingerea valorilor democrației liberale, SBM constituie o trăsătură caracteristică aproape fiecărui regim autoritar modern, de la cele mai extreme (fascism) până la așa-zisele democrații hibride ale timpurilor noastre.

Desigur, nu e neapărat obligatoriu ca lucrurile să stea așa. O SBM ar putea constitui un model social coerent, însă atunci ar avea următoarele caracteristici:

– munca este sursa oricărui venit și a tuturor tipurilor de venit

– toată lumea e angajată și în consecință nimeni nu are nevoie de asistență

– fenomenul „rent-seeking” [a obține venituri fără a produce la rândul tău valoare; de exemplu corupția este o formă ilegală și lobby-ul una legală de rent-seeking – n.trad.] e respins și reprimat de guvern

– venitul din muncă este proporțional cu efortul raportat la „productivitatea marginală” [surplusul de producție rezultat din adăugarea unei unități suplimentare de muncă, fără alte modificări ale procesului de producție – n.trad.]

Interpretarea de mai sus a SBM invocă ideologia inițială a comunismului, cu care Viktor Orbán, evident, nu vrea să aibă nimic de-a face.

O sursă de inspirație italiană

Deși nu este direct relevant pentru aserțiunile-cheie ale acestui articol, este totuși interesant de examinat decizia lui Viktor Orbán de a-și legitima programul prin invocarea ideilor guvernului Gombos [ii], care a condus Ungaria în anii ’30.

Gombos avea o mare simpatie pentru fascismul lui Mussolini, adaptând o serie de concepte ale conducătorului italian.

Conform lui Dorottya Szikra, cercetătoare renumită în acest domeniu, guvernul Gombos „discrimina sistematic între diverse grupuri sociale în privința asigurării serviciilor sociale, adâncind astfel faliile deja existente între aceste grupuri”.

Nu putem decât să speculăm afirmând că Viktor Orbán urmează aceste politici învrăjbitoare de dragul continuității istorice, cât și pentru a schimba valorile societății ungare, lucru considerat de el necesar în vederea unei mențineri la putere pe termen lung.

Dar, oricum ar sta lucrurile în realitate, de la discursul lui din 2014 SBM a devenit un element nelipsit din propaganda regimului Orbán.

În căutarea unei definiții

La fel ca toate produsele politice de succes, SBM este cu atât mai utilă cu cât îi lipsește o definiție exactă. În acest fel, ea poate fi adaptată într-un mod flexibil la condițiile politice mereu în schimbare. (Amintiți-vă ce spunea Humpty Dumpty [personaj din folclorul englez – n.trad.]: „Atunci când folosesc un cuvânt, el înseamnă ce vreau eu să însemne, nici mai mult și nici mai puțin.”)

Lipsa unei definiții a SBM permite un amplu spațiu de manevră pentru ca adepții lui Viktor Orbán s-o extindă în direcții nu neapărat prezente în conceptul original sau în declarațiile autorului lui.

Mesajele-cheie transmise de Viktor Orbán legat de SBM sunt următoarele:

– muncă înseamnă orice activitate care e valoroasă pentru țară, prin urmare „rent-seeking” poate fi acceptabil, dacă e considerat util de cei din conducerea ei

– munca astfel definită, combinată cu binele națiunii, este o forță care generează un sentiment de comunitate ce plasează toți „muncitorii” pe o platformă comună. În consecință, muncitorii îi includ prin definiție pe milionarii care muncesc din greu și/sau practică „rent-seeking” alături de alte categorii care muncesc și ele din greu, precum muncitorii din fabrici, vânzătorii din magazine sau asistentele din spitale

– prin urmare, societatea este împărțită în „muncitori” și „trântori” sau în „vrednici” și „nevrednici”. Primul grup merită respect și sprijin. Cât despre al doilea grup, statul exigent, dar echitabil, e dispus să-i ajute pe aceia care fac un efort sincer de a se alătura grupului celor vrednici. Dacă ei nu pot s-o facă sau nu fac tocmai asta, atunci guvernul nu le va oferi sprijin și acești nevrednici membri ai societății vor suporta consecințele din propria lor vină

– din contră, guvernul va asigura sprijin celor vrednici prin sistemul fiscal și pe alte canale. Drept urmare, sprijinul guvernamental e proporțional cu venitul: cei cu venit mare primesc mai mult sprijin, cei cu venit mic mai puțin. Distribuirea asistenței e considerată echitabilă, din moment ce cei cu venituri mari se consideră că contribuie mai mult la binele națiunii

– venitul provenit din muncă este cinstit, pe când cel câștigat fără muncă nu e și, prin urmare, ar trebui dezaprobat de guvern (vezi cazul elevilor romi din Gyongyospata, cărora le-au fost acordate despăgubiri pentru discriminare în instanță, însă plata lor a fost refuzată de guvern)

– națiunea organizată în jurul acestor interese și valori este permanent amenințată de inamici externi (imigranți, speculanți financiari, finanțistul George Soros, UE, etc.), împotriva cărora trebuie purtat un război perpetuu pentru protejarea realizărilor SBM

Lista de mai sus este un exemplu edificator cu privire la cât de bine servește SMB la fundamentarea politicilor sociale ale lui Orbán, care, în mare măsură ca și programul lui Gomobos acum aproape un veac, discriminează efectiv între diverse grupuri sociale, sprijinindu-le pe unele și penalizându-le pe altele.

După cum arată Szikra, instrumentarul lui Viktor Orbán este o mixtură eterogenă de elemente neoliberale, etatiste și tradiționaliste din care lipsesc nu numai valorile sociale liberale, ci și cele creștine.

Istoricul luptei

Avem așadar de-a face cu un produs politic care este eminamente adecvat unor extrapolări, mai cu seamă în contextul istoriei pestrițe de xenofobie, antisemitism și discriminare a Ungariei.

Printre aceste mesaje ascunse se pot afla următoarele:

– speculațiile și tranzacțiile financiare nu sunt considerate muncă, dar cu siguranță sunt efectuate mai cu seamă de evrei

– țiganii detestă munca, femeile lor fac copii doar pentru a escroca guvernul pentru pomeni sociale. Mulți bărbați romi sunt infractori. Capacitatea mentală a copiilor lor se situează sub medie, și prin urmare este justificată segregarea lor în școli (vezi „segregarea cu dragoste”, o expresie grotescă utilizată de fostul ministru Fidesz Zoltán Balog)

– în ciuda numeroaselor realizări și contribuții (de la János Hunyadi [iii] la laureați Nobel și medaliați olimpici cu aur), Ungaria este în mod repetat victima unui tratament nedrept din partea restului lumii (de la Trianon și până astăzi). „Noi, ungurii”, suntem excepționali, dar nu putem conta decât pe noi înșine.

După cum atestă istoricul luptei cu populismul la nivel mondial, este foarte dificil să combați cu succes o asemenea magie retorică. Prin urmare, nu e surprinzător că răspunsul opoziției democratice din Ungaria la lozincile lui Orbán legate de SBM a fost anost, în cel mai bun caz, și că doar rareori ea s-a angajat într-o condamnare fără echivoc.

Lucru ce ar putea fi explicat de faptul că SBM oferă stereotipuri atractive mai multor grupuri sociale, care transcend obișnuita linie de delimitare guvern-opoziție.

A venit însă vreme să ne ridicăm vocile. Lipsa de compasiune a lui Viktor Orbán pentru cele mai vulnerabile elemente ale societății în aceste vremuri de criză necesită o condamnare categorică și principială. Nu poate fi vorba de nici o interpretare a SBM, care e echivalentă cu abandonul unor largi segmente din societatea ungară ce au nevoie cu disperare de ajutor.

Opoziția democratică trebuie să insiste pe un sentiment autentic de solidaritate, pe o disponibilitate reală de a acorda ajutor și pe o contribuție mai mare a acelora care dețin mijloacele pentru a ameliora suferințele oamenilor loviți cel mai greu de această criză.

Notele autorului:

[i] Un sat din Transilvania, România, locul unor școli de vară politico-culturale anuale pentru tinerii unguri care trăiesc în România. La eveniment participă politicieni de seamă ai Fidesz și e utilizat cu regularitate de Viktor Orbán pentru a-și expune viziunile strategice.

[ii] Gyula Gombos (1886-1936) politician ungar de extrema dreaptă

[iii] János Hunyadi (1406-1456) comandant militar ungar a cărui victorie la Nandorfehervar (astăzi Belgrad) în 1456 a oprit pentru 70 de ani avansul Imperiului Otoman în Europa creștină.

Articol de Péter Felcsuti (director de bancă pensionat, fost președinte al Asociației Bancare Ungare) / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Sursa foto: Foreign Affairs

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

26 comentarii

  1. Il criticati degeaba , in materie de afaceri Ungaria da lectii Romaniei.
    Asa „dictator” cum il vede presa e mai respectat in UE si USA decat Klaus al nostru care nu stie altceva decat sa zica Da doamna Merkel.

    • cand ai cu negocia poti cum spui tu

      noi cu ce sa negociem? cu forta de munca ieftina, care noi o oferim si o dorim? cu zacamintele care sunt/nu sunt? cu pozitia „geo-strategica” care e doar intr-un singur sens si ala e spre vest? cu ce sa-i amenintam? ca ne ducem la rusi ca ne dau ei securitate si bani pentru autostrazi si locuri de munca?

      ungaria are o traditie lunga in ue prin pozitia geografica si apropiere de austria si faptul ca eliminatti din UE ar constitui o problema mare de circulatie cu romania

      sa nu-ti faci iluzii ca daca ue se va restructura, nu vom fi la pachet cu ei si cu polonezii si cu bulgarii si cehii pusi pe linia 2 , cu toata forta aia care crezi ca o are orban, nimeni nu-i iubeste, sunt ca un cui in inima, pe care daca-l scoti mori, asa ca il lasi acolo , si-l ignori ca e micut si nesemnificativ

      sobolanul daca nu e mancat de leu, nu inseamna ca e puternic si leul se sperie de el

  2. Dizident comunist transformat într-un veritabil extremist de dreapta….

    • Dumneata nu stii nici ce e dizident, nici ce e comunist. Dar si mai putin ce e dreapta si ce e extrema. Racesti laringele degeaba

    • Catalin este ratacit dupa indicatiile unui bancher ratacit Felcsúti Péter (in tabara stingii liberale). Recomand amandurora doua lecturi a) Negating 1984: Michael Hudson’s antidote to doublespeak vocabulary in economics. Ref.
      Michael Hudson, J is for Junk Economics: A Guide to Reality in an Age of Deception Dresden: ISLET-Verleg, 2017, 403pp. ISBN: 978 3 9814842 5 0 si b) „Super Imperialism – The Economic Strategy of American Empire Michael Hudson 2nd edition 2003 (1st edition 1972)”. Feriti laringele pe timp de pandemie!

  3. Oamenii il voteaza, practic n-are concurenta…parca cu cat e mai tocat inafara tarii parca cu atat il voteaza ungurii mai mult!

  4. Stand up
    Stand tall
    Stand strong.

    Pe minciuna, impostura, hotie nu se poate cladi nimic.

  5. ”Arbeit macht frei” scria la intrarea în lagarele naziste.
    Care-o fi diferența față de sloganul lui Viktor Orban, ”societate bazată pe muncă”?

  6. Catolicii au cladit aceasta Europa. De pe la anul 800 pana prin 1960 a functionat (cu „parasirea scenei” cu ocazia Vatican 2) moto-ul „rugaciune si munca”.
    Dupa 1960 incet incet s-a intamplat preluarea fraielor de catre evrei revolutionari, dpdv social, entertainment, financiar.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Pray_and_work

  7. Accept cã voi musai sã scrieți sãptãmînal mãcar un articol negativ legat de Orbán Viktor (eventual Ungaria),aveți si voi o cotã impusã de marele filantrop bosorogul speculant,Gyuri bàcsi penalul dar cu atîtea mãgãrii ,aberatii deveniți penibili si neserioşi.Poti fii orbit de urã dar nu poti face comparatie între Orbán si Gömbös decît dacã habar nu ai de al doilea.Societatea bazatã pe muncã.În Ungaria cei care sînt apți de muncã nu stau la coadã sute de mii la primãrii ptr alocatii si ajutor social si nu primesc bani numai ptr cã s-au nãscut si existã în evidente.S-a creat posibilitatea sã depui muncã în folosul comunitãtii ptr care esti plãtit si dacã vrei mai mult te angajezi.Zeci de mii de oameni au fost reìntrodusi în circuitul muncii si nu se incurajeazã nemunca, si numãr mare de copii ptr alocatie cum se face la noi.De Gyöngyöspata traducãtorul nu stie nimic nu cunoaşte dedesubturile cazului cum nici realitatea din Ungaria nu-l cunoaşte.Ei au autostrãzi,drumuri,oraşe aranjate,case comunale ,scoli ,grãdinite ,spitale cum noi numai visãm dar nu au 4 milioane de oameni la sparanghel ,bandante,etc,nu au comunitãti de romi incontrolabili,scoli si posturi de poliție cu wc în curte,transport cu maxi taxi mizerabil etc.Ce sã faci dictaturã….

    • Zoli dragă, nu o spun cu răutate, în societățile democratice cetățenii trebuie să știe măcar în mare ce se petrece în alte zone ale globului ca să vadă ce funcționează, ce nu funcționează, și să își dea seama că o știre e falsă atunci când văd una. De aceea este important să știm ce fac vecinii noștri și partenerii comerciali, administrativi, militari, etc, gen Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Rep. Moldova, UE, NATO, și ce fac dictaturile din Rusia, Turcia, China, Venezuela, Iran, etc. În România pe vremea lui Ceaușescu românii nu prea știau ce se întâmpă în afară, exact cum în aceste momente rușii se uită aproape în totalitate la știri despre țara lor. Mai sunt și alte regimuri totalitare, dar Rusia e în zona noastră și știm cum își tratează cetățenii. În acest moment în Ungaria este la putere Viktor Orban, el are o mare putere de decizie, deci cam tot ce se decide în Ungaria are ori originea la el, ori aprobarea lui, și atunci e normal că știrile despre Ungaria sunt și despre V. Orban.

    • Cred ca compari mere cu pere. Romania a avut intotdeauna un decalaj istoric , civilizational si economic fata de Ungaria si inainte comunism si dupa comunism.. Paradoxul este ca , cu tot sistemul politic nefunctional din Romania, discrepantele economice fata de Ungaria s-au redus de cand e Orban la putere. Pe mine asta m-ar pune pe ganduri. Treaba cu scolile cu wc-uri in curte e doar o chestie umflata de media. Atunci cand ai 7000 de scoli in Romania si ai 200 de scoli cu wc-uri in curte , ti se pare ca e o problema generala ? Sunt lucruri nu vor merge niciodata mai bine in Romania ca de pilda trenuri, drumuri, scoli, universitati, spitale etc datorita acestui decalaj civilizational care se va reduce dar nu va disparea niciodata.

  8. Sincer in mai multe cazuri nu stiu despre ce e vorba aici la G4media…

    Nu vrea sa explic nimic, in piata de muncii din Ungaria lucreaza (in sector de piata) 4,5 milioane de oameni, in Romania 5. Despre ce vorbim?

    • Sa creezi locuri de munca trebuie sa te ajute mintea si sa nu te traga lantul. Exemplu in interviul de mai sus cu ministrul lor de externe.

  9. Nu vrea sa explic nimic, in piata de muncii din Ungaria lucreaza (in sector de piata) 4,5 milioane de oameni, in Romania 5. Despre ce vorbim?

  10. Socialiștii nu mai contenesc să-l critice pe Orban.
    Ei vor o societate bazată pe lene și venit universal acordat tuturor. Mai mare populism ca la socialiști și comuniști nu găsești: să se dea tuturor, să fie bine.
    Comuniștii au utilizat pe scară largă lagărele de muncă forțată, adică sclavie pentru crearea societății luminoase vândută fraierilor.
    Orice societate, orice civilizație notabilă din istoria omenirii s-a bazat pe muncă. Au fost și culturi bazate pe jaf, precum popoarele migratoare. Oare de la acestea se inspiră comuniștii?

  11. Probabil ungurii nu au citit istoria României perioada Ceaușescu și nu își dau seama că avansează spre capcana ultra-naționalismului, excepționalismului, a dușmanilor externi, etc. Sper să nu rămână pasivi. Dacă nu sunt atenți, 50 de ani nu mai scapă de hibridul de comunism și fascism propovăduit de V. Orban. Ce ironie, aceste două curente totalitare să se unească. Aș vrea ca noi, românii, să fin solidari cu vecinii noștri unguri și să le trimitem alimente și haine atunci când vor avea nevoie, așa cum noi am primit de la alte țări după căderea comunismului.

    • Nu uitati sa trimim si pentru tara iliberala, Singapore. :))

    • Lasă-mă cu Singapore că mi s-a acrit de „povestea de succes” și de guvernul din Singapore care era share-uit non-stop pe social-media când spunea de coronavirus că nu se transmite prin aer. Erau lăudați că au gestionat bine epidemia și uită-te cât de puternic au fost loviți de pandemie. Au relaxat restricțiile prea devreme pentru că s-au crezut mai deștepți. Cu așa guvernanți nici n-au nevoie de dușmani, se sabotează singuri.

  12. Acest distins domn Felcsuti Péter autorul articolului a fost directorul Raifeisen Bank din Ungaria si presedintele Asociatiei Bancherilor pe vremea guvernãrii Gyurcsány si Bajnai de numele lui fiind legat creditare populatiei pe valutã(franci elvetieni) în conditìi super avantajoase ptr bãnci care a dus la falimentarea si ruinarea a sute de mii de familii.Efectul acestor contracte a fost stins de cãtre guvernul Orbán.Amãnunt nesemnificativ cã omul si-a fãcut studiile la Moscova lucru ce era foarte important in articolul despre ministrul apararii.Apropo despre ce a declarat Vera Joureva referitor la masurile înfiorãtoare luate de Orbán legat de pandemie n-ati auzit G4media?

    • Am postat eu declaratia data de Jourova data duminica trecuta la televiziunea CT24, dar nu a fost publicata.
      Poate acum?
      (Jourova, vicepresedintele Comisiei Europene declara ca nu este ingrijorata, ca masurile luate de Parlamentul Ungar, inclusiv cea cu privire la largirea puterii Guvernului Orban pe perioada pandemiei, nu incalca legislatia europeana, adica totul este OK.)

  13. János Hunyadi (1406-1456) : cunoscut sub numele de Iancu de Hunedoara

  14. ALINA M problema nu constã în numãrul articolelor scrise ci în natura lor.Numai negativiste menite sã-l arate pe Orbán dictatorul,fascistul,periculisul etc.Prietenii stiu de ce….Apropo ultimul meu coment s-a agãțat de filtrul inexistent al cenzurii??

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.