G4Media.ro

Sindicaliștii din Învățământ cer o indexare suplimentară a salariilor pentru acoperirea creşterii…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Sindicaliștii din Învățământ cer o indexare suplimentară a salariilor pentru acoperirea creşterii preţurilor, sporuri pentru condiţii de muncă şi asigurarea de resurse pentru educaţie

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită Guvernului acordarea unei indexări suplimentare a salariilor pentru fi acoperită creşterea preţurilor, sporuri pentru condiţii de muncă şi asigurarea de resurse pentru educaţie, transmite News.ro. FSLI a precizat că învăţământul românesc rămâne în continuare neatractiv pentru tineri, iar vârsta medie a cadrelor didactice continuă să fie ridicată, peste 60.000 dintre acestea având mai mult de 50 de ani.

FSLI a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că reprezentanţii celor 155.000 de membri ai organizaţiilor sindicale afiliate au fost prezenţi la Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, desfăşurată la Sinaia.

Cei prezenţi au stabilit că învăţământul românesc continuă să fie un domeniu neatractiv pentru absolvenţii performanţi ai învăţământului superior, principalele cauze fiind salariile nemotivante, foarte mici în comparaţie cu salariile altor categorii de personal plătite din fonduri publice, condiţiile de muncă din şcolile din România, lipsa de stabilitate legislativă şi de predictibilitate a sistemului.

De asemenea, FSLI a precizat că vârsta medie a cadrelor didactice continuă să fie ridicată, peste 60.000 dintre acestea având mai mult de 50 de ani, factor coroborat cu numărul foarte mare de personal didactic necalificat/ în curs de calificare, încadrat în sistemul educaţional (aproximativ 4000 de cadre didactice fără studii de specialitate, caz unic în rândul ţărilor membre ale U.E.);

Sindicaliştii au mai constatat că puterea de cumpărare a salariaţilor din învăţământ cunoaşte o scădere accentuată, mai ales în ultimul an, din cauza creşterii galopante a inflaţiei şi a preţurilor la produsele de consum de bază şi la utilităţi, dar şi faptul că politica de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ continuă, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici, puţin peste 3 % din P.I.B., în condiţiile în care media în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,75%.

“Lipsesc sau sunt total insuficiente investiţiile necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sistemului de învăţământ şi de formare profesională – modernizarea, dar şi construirea de creşe, grădiniţe, şcoli gimnaziale, şcoli profesionale, licee, săli şi terenuri de sport, ateliere-şcoală, cabinete medicale şi stomatologice, astfel încât să oferim preşcolarilor şi elevilor din România standarde ridicate de infrastructură şi un act educaţional de calitate; ne confruntăm cu o insuficientă schemă de încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului didactic auxiliar şi nedidactic; şcoala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor, nu le permit integrarea socio-economică, în contextul unei pieţe a forţei de muncă tot mai complexe”, a mai transmis FSLI.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a mai precizat că există o stare de incertitudine şi de confuzie în rândul angajaţilor ca urmare a modificărilor care urmează să fie aduse noii legi privind sistemul de învăţământ preuniversitar, dar şi în ceea ce priveşte legea salarizării.

FSLI a adoptat în cadrul conferinţei naţionale rezoluţia: „Salarii motivante, infrastructură şcolară adecvată şi legislaţie coerentă = învăţământ performant”

Sindicaliştii solicită aplicarea în integralitate, în regim de urgenţă, a prevederilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toţi salariaţii din învăţământ şi acordarea unei indexări suplimentare a salariilor, astfel încât să fie acoperită creşterea galopantă a preţurilor la bunuri şi servicii, precum şi rata inflaţiei, dar şi cuprinderea tuturor funcţiilor din sistemul educaţional într-o singură anexă la noua lege-cadru de salarizare, astfel încât poziţionarea salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat în grila de salarizare să fie superioară celei actuale şi să corespundă în mod obiectiv complexităţii, importanţei sociale şi responsabilităţii muncii lor.

Ei mai cer acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă salariaţilor din educaţie, înlăturându-se discriminarea acestora în raport cu celelalte categorii de bugetari care beneficiază de aceste sporuri, dar şi asigurarea de resurse financiare substanţiale pentru finanţarea educaţiei, condiţie esenţială pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ şi evoluţia întregii societăţi româneşti.

Reformarea programelor şcolare astfel încât competenţele dobândite să fie corelate cu exigenţele impuse de realităţile economiei româneşti este o altă solicitare a FSLI, care precizează că astfel, se asigură integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii, iar îmbunătăţirea inserţiei profesionale a elevilor va conduce, în timp, la creşterea prestigiului cadrelor didactice, a şcolii româneşti în ansamblul ei.

FSLI mai cere prin această rezoluţie alocarea de fonduri de la bugetul de stat, pentru aducerea infrastructurii şcolare şi a dotărilor din unităţile de învăţământ la standardele necesare, elaborarea unui pachet legislativ coerent în domeniul învăţământului, menit să nu fie supus unui proces de modificare şi completare permanentă.

“Conferinţa Naţională apreciază că, în noul pachet legislativ trebuie să se prevadă în mod imperativ: creşterea substanţială a investiţiilor în infrastructură şi în capitalul uman, privite ca motor al dezvoltării economice, investiţii eficiente, care vor încuraja competitivitatea, înalta calificare a forţei de muncă, creşterea economică şi vor genera în viitor mai mulţi bani pentru bugetul de stat; acordarea de facilităţi pentru angajaţii din învăţământ; păstrarea actualelor norme de predare pentru cadrele didactice”, a mai precizat FSLI.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a menţionat că această rezoluţie va fi transmisă Ministerului Educaţiei, Guvernului României, Parlamentului României şi tuturor partidelor politice parlamentare.

sursa: News.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

22 comentarii

  1. Mariri pe baza de performanta nu vreti?

    • Cand nu sunt investitii in Educatie, ce performanta vrei?

    • Investitie in ce? In profesorii prafuiti care nu vor sa invete sa deschida un calculator?
      Am vazut in pandemie cat de expirati sunteti!
      Cereti eficientizarea invatamantului nu sporuri!

    • Performanta pe seama cui?
      A elevului care sta in banca cu telefonul mobil pe genunchi in loc sa fie atent la explicațiile profesorului ?

  2. In conditiile in care cei mai buni absolventi pleaca afara, iar Romania are de 20 ani, cu restul absolventilor o crestere economica constanta, rezulta ca invatamantul romanesc e foarte performant. Si atunci maririle astea sunt mai mult decat justificate.

    • Bravo, bun și corect răspuns!

    • Ca sa fie clar:invatamantul public din Romania are cea mai mica contributie la performanta economica a tarii.Cat despre absolventii care pleaca sa studieze si sa munceasca prin alte tari, cel mai bine ar fi sa faci o prezentare pentru parintii acestor copii absolut formidabili.Sunteti foarte priceputi sa va laudati cu rezultatele altora,doar sunteti niste impostori innascuti.
      Au intrat miliarde de euro in tara pentru formare profesionala iar rezultatele sunt mai proaste decat acum 5..10…15 ani,asa ca nu meritati nici macar gaura de la covrig.

    • Corect !

    • Atunci cand ca parinte nu ai nici o contribuție in a imprima propriului copil seriozitatea ,faptul ca la scoala merge în primul rând sa invete carte,dorinta de a invata…părintele da vina pe sistem,pe profesori.

  3. Inainte de pandemie,cu un student de la medicina se cheltuiau peste suta de mii de euro!un militar,agent de politie,face scoala mai putina dar este obligat prin contract sa ramana in sistem o peroada buna de timp,daca nu,plateste scolarizarea!toate trei sunt meserii!de ce difera optica la una din trei?

  4. & Ăștia au înțeles cel mai bine cum funcționează treaba , din educația care au formate-o, că încă au toți miniștrii și au ieșit să ceară și sporuri, ?

  5. fara investitii masive in educatie, inclusiv in salarii, fara reforma in educatie nu putem spera la bine. ramanem in continuare cu pensionari la 40 de ani, analfabeti , dar cu pensii necontributive imense.salariile cele mai mari trebuie sa fie in educatie si sanatate. restul e cancan.

  6. @ Modelul copy-paste de solicitări sindicale, ?

  7. & Cică să le dea Isărescu să nu le ghiorțăie mațele de educați, ?

  8. Da și muncesc mult !!!! Vara liber ,crăciun Paște liber sâmbătă duminica liber au câteva ore pe zi ,libere legale cât vor ????

  9. Peste tot in lume profesorii au salarii mai mici, deoarece si responsabilitatile sunt tot mici. Invatamantul si, la fel , celelalte institutii bugetare autohtone sunt sociocentriste : conducerile si angajatii exagereaza la maxim importanta activitatilor pe care le desfasoara , ca sa primeasca din ce in ce mai multi bani la salarii. In plus, disciplinele predate sunt accesibile, la nivelul copiilor si tinerilor, deci nu necesita cine stie ce efort, mai ales la clasele V-XII. Apoi, daca educatia in scoli ar avea rezultate pe masura asteptarilor, nu ar mai fi nevoie de meditatii( nici evaziune din castigurile cu meditatiile).

  10. Sa primim și noi bani de chirie sau analizele medicale sa ne fie decontate ,ca la cei din MAi!!!

  11. Nimeni nu ar fi nimic în viață ca persoană, ca membru capabil de vreo muncă, fără să scrie, să citească și să știe despre tot ce are nevoie într-o viață. Fără învățătorii și profesorii de la școală, nici împăratul nu ar împărat. Iar cele 4-5 ore de muncă în fața a 30 de elevi înseamnă un consum nervos de care nu sunt conștienți cei care nu au studiat de fel în viața lor ceva dintr-o carte. Iar munca de pregătire de acasă, încă cel puțin 4 ore adesea, și examenele interminabile ale debutanților nimeni nu le știe! Vacanțele și zilele libere sunt doar ocazii de refacere pentru a o putea lua de la capăt pentru unii care cred că nu au nevoie de școală. Cu unii care nu au nevoie de școală se fac drumurile proaste, case de nelocuit, alimente care îmbolnăvesc, orașe poluate pentru că nu au învățat responsabilitatea la școală. Și nu pentru că există profesori proști. Și cel mai nepregătit profesor este încă de folos chiar dacă nu produce bani, mâncare, haine, mașină.

  12. Se chinuie aia care iau1,75 la teste!ce ii imvata ala pe elevi?il corecteaza elevii pe el!

  13. Sindicaliștii ăștia ies să ceară numai măriri de salarii și sporuri. Cand era Câmpeanu ministru nu a ieșit unu sa protesteze ca e plagiatorul ministru, la fel și ăștia de la poliție cu doctor Bode. O gloată de fripturiști.