G4Media.ro

Sever Voinescu: Închinarea universităților – cazul Mircea Geoană

sursa foto: unibuc.ro

Sever Voinescu: Închinarea universităților – cazul Mircea Geoană

Istoria relației dintre universitățile românești și politică este grea și complicată. În general, arată urît, fiind plină de episoade penibile ori direct rușinoase. De la Carol al II-lea la Ceaușescu, există o tradiție dezagreabilă a închinării universităților noastre în fața puterii politice. Au fost vremuri grele pentru toată lumea. Dar vremea dictaturilor s-a încheiat. Cel puțin deocamdată. Acum, nici un șef politic nu mai poate abuza o universitate stabilind cine e rector, cine e decan, cine avansează în grad și cine rămâne asistent sau lector în eternitate, cine e dat afară sau cine e angajat. Nici un șef politic nu mai poate obliga pe profesorii și pe studenții universității să se strîngă într-o sală, să-l asculte, să-l aplaude, să-i facă temenele. Nici un șef politic nu mai poate dispune cum vrea, pentru el sau pentru alții, de laurii academici. Și atunci, de ce universitățile noastre, astăzi blindate într-o autonomie consolidată, se închină, gingaș și fremătător, în fața cîte unei nulități care se întîmplă să fie ștab trecător pe ici, pe colo? De ce ai fi autonom în lege, dacă nu vrei să fii independent în spirit? Legea îți dă ce-ți poate da: autonomie. Dar dacă nu înțelegi autonomia ca o invitație la demnitate intelectuală și independență spirituală, pe care singur trebuie să le dobîndești, degeaba ai autonomia.

Ai zice că universitarii, pentru că au citit și au gîndit mai mult decît alții, știu deja cît de înșelătoare e politica și cît de caraghioasă este plecarea unei frunți care poartă lauri binemeritați în fața unui cap (de regulă, cam gol pe dinăuntru) acoperit cu o coroană de tinichea.

O clasă politică precară în toate cele, alcătuită, în general, din oameni fără nici un merit, face tot posibilul să-și drapeze gravele defecte cu roba și toca prestigiului universitar. Politicianul este ahtiat după orice nu ar fi putut niciodată dobîndi dacă nu ar fi fost politician: masterate, doctorate, conferințe cot la cot cu marii profesori universitari în aule pline de tineri, cărți și articole semnate (și nu neapărat scrise), cursuri (pe care „le fac” fără să treacă pe-acolo), invitații de onoare la festivități, diplome, poze etc. Îl înțeleg. Dar de ce universitățile îi oferă toate astea cînd, dacă nu i le-ar oferi nu ar pierde nimic, iar dacă i le oferă pierd ceea ce au ele mai de preț, mi-e greu să înțeleg.

Cazul Mircea Geoană

De la un timp, o stafie bîntuie universitățile din România. Nimic tenebros, mă grăbesc să precizez! Este un fel de stafie veselă, logoreică și inutilă – e stafia unui politician al zilelor noastre. De cum deschide gura, îl recunoști imediat: e dl Mircea Geoană. În ultimele luni, agenda universitară a dlui Geoană a fost bogată: în iunie, a fost la Universitatea Babeș-Bolyai, în iulie, la Politehnica bucureșteană și la Universitatea din Târgu Mureș, în octombrie, la ASE, acum cîteva zile, la Universitatea București. Dacă n-ai ști despre ce e vorba de fapt, ai zice că universitățile noastre se bat între ele să găzduiască o mare personalitate și profită grăbite de puținele momente disponibile din agenda sa doar, doar să le onoreze cu lumina gîndului domniei-sale.

Temele despre care e invitat să vorbească dl Geoană, cel mai adesea, sînt legate de NATO și probleme strategice. Pînă la dl Geoană, n-aș putea spune că am sesizat un interes sistemic al mediului universitar românesc de a găzdui pe șefii NATO în amfiteatrele lor. Poate că o fi avînd dl Geoană ceva mai special, o fi domnia-sa mai atractiv din punct de vedere academic decît predecesorii săi. Nu sînt universitar, nu știu, dar e clar că șefii universităților de la noi simt o compatibilitate aparte cu dl Geoană. Că o simt după ce le sună telefonul, după ce li se spune că ar fi util să o simtă sau o simt în mod natural, spontan, iarăși, nu pot ști. Dar că dl Geoană e un fel de ”darling boy” recent al universităților noastre, e clar. Asta spune multe nu atît despre dl Geoană, cît despre universități.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii

  1. Fin de tot. Pacat de faptul ca Dl Voinesvu a abandonat tuitaruu. Acolo avea multe de spus.

  2. Geoana si-a dat doctoratul la ASE, pe vremea cand era ministru de externe. Angajati de la minister i-au scris capitolele lucrarii. Am avut o prietena care i-a scris o parte din teza de doctorat, ca sarcina de serviciu primita de la un sef de departament – astazi lucreaza intr-o ambasada pe un post bun si asteapta pensia speciala…
    Sugestie pentru Ligia Deca: introduceti in Legea Educatiei interdictia functionarilor superiori da a sustine lucrari de doctorat in timpul exercitarii mandatului (nu e o discriminare, persoanele respective pot sustine doctoratul inainte sau dupa ce nu mai sunt ministri sau secretari de stat). Alfel, cei cu functii politice de conducere isi vor pune subalternii sa ii „ajute” la redactarea lucrarii.