Semnificația întâlnirii private dintre Marcel Ciolacu și Viktor Orban / Ce se schimbă în relația București – Budapesta

Întâlnirea privată de miercuri dintre Marcel Ciolacu și Viktor Orban a avut loc la solicitarea premierului român, intermediată de liderul UDMR Kelemen Hunor și a fost organizată, potrivit presei maghiare, în mai puțin de trei zile. Întâlnirea a avut loc în ziua în care la Tușnad a început școala de vară de la Balvanyos, unde liderii de la Budapesta vin în fiecare an pentru a face cu ochiul către comunitatea maghiară din România.

Interesul lui Ciolacu de a avea bune relații cu omologul său de la Budapesta este în mod evident legată de un obiectiv major de politică externă al României: aderarea la Schengen. Dacă guvernul ratează și anul acesta aderarea, singura șasă de a pune din nou subiectul pe agendă este a doua jumătate a anului viitor, când Ungaria va deține președinția Uniunii Europene. Dacă va ajunge sau nu să o exercite efectiv este altă discuție, dar până la acest moment așa arată calendarul președinției rotative a UE.

Or, în a doua jumătate a anului viitor vor avea lor cele mai importante alegeri: locale, parlamentare și prezidențiale. Consiliul Justiție și Afaceri Interne ar avea loc puțin înaintea prezidențialelor.

Prin urmare, există în mod evident un interes din partea Bucureștiului de a cultiva bune relații cu Ungaria vecină, chiar dacă relațiile s-au tensionat în ultima perioadă din cauza retoricii revizioniste a lui Viktor Orban, care acționează ca un cal troian al Rusiei în UE. Acest interes pragmatic explică în mare parte gestul premierului Ciolacu de a-l invita pe liderul unei țări tot mai izolate în plan internațional la un prânz privat.

Este un gest rarisim. Ultima întâlnire a premierilor român și maghiar a avut loc în 2010, când șeful guvernului era Emil Boc. Premierul Viktor Orban susține că nu condiționează în nici un fel aderarea României la spațiul Schengen. Până la urmă i-ar pedepsi nu doar pe români, ci și pe cetățenii de etnie maghiară din România dacă s-ar opune. Apoi, România este a treia țară de destinație pentru exporturile Ungariei.

Însă știm pe de altă parte că acest jucător politic lipsit de scrupule a utilizat fiecare carte, fiecare vot și a exploatat fiecare oportunitate pentru a-și atinge obiectivele poltice. Prin urmare, nu se poate conta sută la sută doar pe declarații de bune intenții.

Pe de altă parte, și premierul Ungariei are acum tot interesul să-și modereze discursul și să cultive bune relații cu România. Viktor Orban speră să dezvolte împreună cu guvernul de la București proiecte de investii de anvergură, cu impact social și economic, cum ar fi un tren de mare viteză între Budapesta și București. Cu ajutorul lor, premierul Orban speră să-și relanseze economia și, mai important, să se conecteze din nou la fondurile europene pe care Bruxelles-ul le-a tăiat și în absența cărora economia Ungariei se prăbușește.

Adăugați la cele de mai sus interesul major al Budapestei de a primi importuri de gaze din Marea Neagră, fiind o țară fără resurse naturale, complet dependentă de gazele rusești.

Suplimentar, Viktor Orban vrea să arate în plan intern că nu este complet izolat în Europa din cauza poziției sale pro-Kremlin după invadarea Ucrainei de către Rusia și că încă mai joacă. Ungaria se opune sancțiunilor UE și trimiterii de ajutoare militare Ucrainei, susținând că pacea este sigura soluție pentru a se evita extinderea conflictului, o linie de discurs perfect congruentă cu interesele Moscovei.

Pacea este și sloganul sub care se desfășoarea anul acesta școala de vară de la Balvanyos, Tușnad, unde premierul Orban este așteptat să țină un discurs și în acest an.

Aflat într-o situație economică dificilă, premierul Ungariei a scris pe Facebook după întâlnirea cu Ciolacu: ”Acesta este începutul unei frumoase prietenii”.

Mesajul împăciutor al premierului Viktor Orban după prânzul privat cu Marcel Ciolacu indică disperarea unui lider în cătuare de soluții pentru țara lui aflată în mare dificultate. Azi, premierul de la Budapesta se confruntă cu o realitate umilitoare: cetățenii maghiari din zona de graniță vin în România la cumpărături pentru că prețurile sunt mai mici cam la toate produsele, iar inginerii maghiari preferă să se angajeze la companii din România pentru că sunt mai bine plătiți.

Ani de zile s-a întâmplat invers, deoarece economia Ungariei era mai puternică decât a României. Azi, Bucureștiul a surclasat Budapesta la mai toți indicatorii macroeconomici.

O conjunctură politică și economică obligă așadar cele două țări să aibă relații mai bune. Există așadar o premisă rară pentru resetarea relațiilor bilaterale. Pentru a putea construi însă o relație pe termen lung, acest lucru nu se poate întâmpla decât pe bază de încredere. Premierul Marcel Ciolacu ar trebui să-i pună în vedere premierului Viktor Orban că încrederea nu se poate restabili dacă oficialii maghiari vor continua să transmită de pe teritorul României mesaje revizioniste sau să răspândească propagandă rusească.

Dacă dorește cel mai mic ajutor economic din partea Bucureștiului, Viktor Orban trebuie să pună punct acum narativului revizionist de orice fel. Vom avea ocazia să constatăm dacă înțelege acest lucru în câteva zile, când se va adresa din nou comunității maghiare din Transilvania. La fel de importantă este încetarea oricărui act de propagandă anti-ucraineană și pro-rusească pe teritoriul României și renunțarea la retorica anti-UE. Altfel, nu se poate construi nimic. România nu se va putea alia cu un stat anti-european în proiecte cu fonduri europene.

Le fel, și guvernul României va trebui să-și revizuiască atitudinea față de comunitatea maghiară dacă și Budapesta înțelege să schimbe foaia.