Şefa ONAC: Procedurile de achiziţii de produse medicale derulate în pandemie au fost transparente şi conforme / Fosta șefă ONAC, anchetată de DNA privind achiziția de măști în pandemie

Preşedintele – director general al Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC), Mariana Constantinescu, a afirmat, marţi, la audierea în Comisia parlamentară de anchetă privind achiziţiile publice din sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă, că ONAC a organizat, în perioada pandemiei, peste 140 de proceduri de achiziţie de produse medicale, echipamente şi consumabile, din care 53 de proceduri au fost anulate din lipsă de oferte sau oferte neconforme, menţionând că toate procedurile de negociere fără publicare au fost transparente şi conforme cu prevederile legale.

„ONAC a elaborat documentaţiile de atribuire şi a invitat la negociere toţi operatorii economici identificaţi în acea perioadă în România care furnizau produse medicale, adică echipamente şi consumabile. Este adevărat că, în prima etapă, ONAC a anulat două proceduri pentru că nu au existat oferte de la niciun operator economic. Cantităţile erau foarte mari şi atunci s-a apelat la MAE, care, prin ambasade, a încercat să ne sprijine să identificăm potenţiali producători şi furnizori de ceea ce avea România nevoie la acea dată. Astfel, s-au identificat în Coreea combinezoane, în Elveţia – producători de ventilatoare, în Serbia – un furnizor de combinezoane. Am încercat să cumpărăm de unde am găsit produsele de care aveam nevoie şi care au fost verificate de către specialiştii din DSU şi Ministerul Sănătăţii, ele fiind conforme”, a explicat Constantinescu.

Ea a precizat că toate procedurile de negociere fără publicare au fost transparente, ONAC publicând în catalogul electronic SEAP anunţul de participare şi toată documentaţia şi pe site-ul ONAC.

„Am organizat peste 140 de proceduri de achiziţie, din care 53 de proceduri au fost anulate din lipsă de oferte sau că s-au depus oferte neconforme. Toate acordurile cadru încheiate de către ONAC au fost puse la dispoziţia ISU în vederea încheierii contractelor subsecvente. Acordul cadru este doar o înţelegere între autoritatea publică şi operatorii economici care au putut furniza în perioada pandemiei produse şi consumabile medicale”, a spus Constantinescu.

Ea a arătat că din mai 2020 au fost controale de la Curtea de Conturi, au fost elaborate rapoarte de audit, care au identificat şi anumite probleme, care s-au finalizat cu anumite recomandări.

„Tot ceea ce funcţionarii publici din cadrul ONAC au făcut este conform prevederilor legale”, a adăugat Constantinescu.

Şefa ONAC a menţionat că toate consumabilele – seringi, pansamente, truse de perfuzie, de transfuzie – sunt importate din ţările asiatice, iar „dacă România nu va face ceva să stimuleze producţia internă, ajunge în aceeaşi situaţie şi în următoarea pandemie”.

La întrebările membrilor comisiei de anchetă, Mariana Constantinescu a precizat că ONAC a organizat doar procesul de negociere cu operatorii economici şi nu a avut nicio atribuţie în evaluarea conformităţii produselor.

Membrii comisiei au audiat-o marţi şi pe Carmen Comandaşu, şef-serviciu în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Comandaşu a menţionat că instituţia pe care o reprezintă a achiziţionat în perioada stării de urgenţă produse necesare pentru sistemul sanitar care să prevină infectarea şi răspândirea cu SARS-CoV-2.

Potrivit ei, nicio instituţie publică, nici DSU, nu a solicitat vreodată Ministerului Sănătăţii să facă achiziţii pentru acestea: „Ministerul Sănătăţii şi-a derulat propriile achiziţii”.

Membrii comisiei parlamentare de anchetă îl aşteptau, marţi, la audieri şi pe şeful DSU, Raed Arafat, dar acesta a declinat invitaţia, transmiţând comisiei că va răspunde în scris la întrebările adresate.

Procurorii anticorupție au anunțat, în mai 2022, că șefă ONAC de la acea vreme, Cornelia Nagy, este urmărită penal într-un dosar care vizează achiziția de măști de protecție în timpul pandemiei, contract în valoare de 50 de milioane de lei. Detalii aici.