Sănătatea inimii și a ficatului: care sunt riscurile interconectate

În fiecare an, Ziua Mondială a Inimii ne reamintește să acordăm prioritate sănătății cardiovasculare – însă din această conversație lipsește o piesă esențială: ficatul. Deși joacă un rol în peste 500 de funcții esențiale ale organismului, ficatul este rareori adus în discuție înainte ca boala să ajungă într-o fază avansată.^1,2 Totuși, studiile arată că deteriorarea progresivă a ficatului poate crește riscul de mortalitate cardiovasculară de până la 3,5 ori.³

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Acestea includ boala coronariană, boala cerebrovasculară și boala arterială periferică, fiind adesea cauzate de factori de risc ce pot fi preveniți. Consumul de tutun, dieta dezechilibrată, obezitatea, lipsa de activitate fizică, consumul excesiv de alcool și poluarea aerului sunt printre principalii factori.⁴ Majoritatea infarctelor și accidentelor vasculare cerebrale (AVC) apar din cauza blocajelor în vasele de sânge, produse de depuneri de grăsime⁵ – ceea ce arată cât de importante sunt schimbările timpurii ale stilului de viață.⁶

Povara afecțiunilor hepatice crește alarmant în țările cu venituri mari, medii și mici. Această tendință alimentează criza globală a bolilor cardiovasculare.^5,7,8 Se estimează că steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD), una dintre cele mai frecvente boli hepatice la nivel mondial,⁹ va afecta peste 55% din populația globului până în 2040.¹⁰ Cu toate acestea, bolile hepatice rămân adesea nediagnosticate până când funcția cardiovasculară nu este deja compromisă.^5,11

Studii recente arată o legătură puternică și independentă între disfuncția hepatică și bolile cardiovasculare. Pacienții cu afecțiuni hepatice prezintă risc crescut de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și ateroscleroză. Chiar și cei aflați în stadii incipiente sau asimptomatice ale bolii hepatice sunt semnificativ mai predispuși la evenimente cardiovasculare majore, indiferent de expunerea la alți factori de risc.^5,6,12

Provocarea este și mai mare în regiunile cu acces limitat la diagnostic și îngrijire preventivă.⁸ În multe țări, bolile hepatice sunt descoperite târziu sau chiar deloc, în timp ce incidența bolilor cardiovasculare continuă să crească. Legătura dintre cele două afecțiuni nu este recunoscută în mod consecvent nici de pacienți, nici de furnizorii de servicii medicale, ceea ce duce la o lipsă critică de prevenție și tratament.^8,13-15

De Ziua Mondială a Inimii, este esențial să recunoaștem legătura strânsă dintre sănătatea ficatului și cea a inimii. Ficatul reglează colesterolul, metabolizează grăsimile și controlează inflamația – toate acestea fiind factori cheie în sănătatea cardiovasculară. Atunci când ficatul nu funcționează corect, cresc riscurile de colesterol mărit, hipertensiune și boli de inimă. Sindromul metabolic, care include hipertensiunea și nivelurile crescute de colesterol, poate afecta deopotrivă inima și ficatul. Printre factorii comuni de risc se numără obezitatea, diabetul și hiperlipidemia.^5,6,16

Cu toate acestea, în discuțiile despre inimă, sănătatea ficatului este adesea trecută cu vederea.¹³ Înțelegerea legăturii dintre cele două organe este crucială pentru gestionarea eficientă a bolii și îmbunătățirea prognosticului general și a terapiei pentru pacienții cu boli cardiace sau hepatice.⁶

Ficatul și inima sunt strâns legate prin căi metabolice și inflamatorii comune. Drept urmare, aceste organe sunt tratate din ce în ce mai puțin separat. Integrarea sănătății ficatului în evaluarea riscului cardiovascular poate ajuta la identificarea timpurie a problemelor și la îmbunătățirea prevenției. Îngrijirea unui organ aduce, în cele din urmă, beneficii celuilalt.

Partea pozitivă? Opt din zece cazuri pot fi reversibile dacă sunt depistate la timp și urmate de schimbări în stilul de viață.⁹ De aceea, de Ziua Mondială a Inimii, profesioniștii din domeniul sănătății își propun să schimbe perspectiva – subliniind că sănătatea ficatului este esențială pentru sănătatea inimii.

Pentru a combate prejudecățile și a declanșa discuții urgente, organizațiile de sănătate își intensifică eforturile de informare și promovează controalele hepatice preventive. Examinările timpurii, educația și prevenția pot reduce riscul unor complicații grave precum hipertensiunea și bolile cardiovasculare. Sănătatea ficatului nu este un subiect marginal – ci o bază a stării generale de bine. Având grijă de ficat, putem controla mai bine tensiunea arterială și reduce riscul unor probleme serioase pe termen lung.

 Află mai multe

Pentru mai multe informații despre sănătatea ficatului, factorii de risc și măsurile de prevenție, adresați-vă medicului pentru un consult hepatic.

_

Despre Opella.

Opella este jucătorul care schimbă regulile jocului  în domeniul îngrijirii personale, cu unul dintre cele mai concentrate și valoroase portofolii – al treilea ca mărime la nivel global – pe piața produselor eliberate fără prescripție medicală (OTC) și a vitaminelor, mineralelor și suplimentelor alimentare (VMS). Misiunea noastră este de a aduce sănătatea în mâinile oamenilor, făcând îngrijirea personală atât de simplă pe cât ar trebui să fie, pentru o jumătate de miliard de consumatori din întreaga lume – și din ce în ce mai mulți.

În centrul acestei misiuni se află cele 100 de branduri îndrăgite, o echipă globală de 11.000 de angajați, 13 unități de producție de top și 4 centre specializate în cercetare și inovație. Cu sediul central în Franța, Opella este producătorul unor branduri foarte apreciate de consumatori. Având certificare B Corp în la nivel global, suntem actori activi în călătoria către o lume mai sănătoasă – pentru oameni și pentru planetă. Află mai multe despre misiunea noastră pe www.opella.com.

Contact de presă.

Renata Olejowska. [email protected]. +48 609 596 889.

Cornelia Chirnogea. [email protected]. +40 728 969 300.

Toate mărcile comerciale menționate în acest comunicat de presă sunt proprietatea Opella.

References:

1. Columbia University’s Department of Surgery – The liver and its functions; https://columbiasurgery.org/liver/liver-and-its-functions. DOA: 2021.03.02.
2. Johns Hopskins Medicine. Liver: Anatomy and Functions. Published 2019. Accessed on 14th Aug 2025. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-anatomy-and-functions
3. Thor C., American Heart Association News – Fatty liver disease may increase heart failure risk, Published 2022. Accessed on 18th July 2025. https://www.heart.org/en/news/2022/11/16/fatty-liver-disease-may-increase-heart-failure-risk
4. World Health Organization. (2021). Cardiovascular diseases (CVDs). Retrieved from https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds)
5. Platek AE, Szymanska A. Metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease as a cardiovascular risk factor. Clin Exp Hepatol. 2023 Sep;9(3):187-192. doi: 10.5114/ceh.2023.130744.
6. El Hadi H, Di Vincenzo A, Vettor R, Rossato M. Relationship between Heart Disease and Liver Disease: A Two-Way Street. Cells. 2020 Feb 28;9(3):567. doi: 10.3390/cells9030567
7. Younossi, Zobair M et al. The global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) and nonalcoholic steatohepatitis (NASH): a systematic review. Hepatology 77(4):p 1335-1347, April 2023. | DOI: 10.1097/HEP.0000000000000004
8. Timmis, A., Aboyans, V., Vardas, P., Townsend, N., Torbica, A., Kavousi, M., … ESC National Cardiac Societies. (2024). European Society of Cardiology: the 2023 Atlas of Cardiovascular Disease Statistics. European Heart Journal, 45(38), 4019–4062. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehae466
9. Allen, Alina M et al. “Healthcare and socioeconomic costs of NAFLD: A global framework to navigate the uncertainties.” Journal of hepatology vol. 79,1 (2023): 209-217. doi:10.1016/j.jhep.2023.01.026
10. Younossi, Zobair M et al. The global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) and nonalcoholic steatohepatitis (NASH): a systematic review. Hepatology 77(4):p 1335-1347, April 2023. | DOI: 10.1097/HEP.0000000000000004
11. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. n.d. Definition & Facts for NAFLD & NASH. U.S. Department of Health and Human Services. Accessed July 17, 2025. https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash.
12. Chang, W., et al. (2022). Increased burden of cardiovascular disease in people with liver disease: Unequal geographical variations, risk factors and excess years of life lost. Journal of Translational Medicine, 20(1), Article 2. https://doi.org/10.1186/s12967-021-03210-9
13. Driessen, S., de Jong, V. D., van Son, K. C., Klompenhouwer, T., Colardelle, Y., Alings, M., Moreno, C., Anker, S. D., Castro Cabezas, M., Holleboom, A. G., Grobbee, D. E., & Tushuizen, M. E. (2023). A global survey of health care workers’ awareness of non‑alcoholic fatty liver disease: the AwareNASH survey. United European Gastroenterology Journal, 11(7), 654–662. https://doi.org/10.1002/ueg2.12445
14. British Liver Trust. (2025, June 13). Urgent action needed as new research reveals gaps in fatty liver disease diagnosis and care. British Liver Trust. Retrieved from https://britishlivertrust.org.uk/urgent-action-needed-as-new-research-reveals-gaps-in-fatty-liver-disease-diagnosis-and-care/
15. World Gastroenterology Organisation. (2023, September). Non-alcoholic fatty liver disease: Global scenario, challenges, and preparedness. World Gastroenterology News, 28(3). Retrieved from https://www.worldgastroenterology.org/publications/e-wgn/e-wgn-expert-point-of-view-articles-collection/non-alcoholic-fatty-liver-disease-global-scenario-challenges-and-preparedness/
16. Tilg, H., Moschen, A. R., & Roden, M. (2017). NAFLD and diabetes mellitus. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 14(1), 32–42. https://doi.org/10.1038/nrgastro.2016.147