Saga vaporașelor pentru transport public din Timișoara. Cum a întârziat proiectul trei ani din cauza disputelor politice

3 august 2018, Ziua Timișoarei. Municipalitatea le oferă locuitorilor și turiștilor plimbări gratuite cu vaporașele care așteaptă de doi ani să intre în ritm pentru transport urban. „S-au înghesuit să prindă loc pe un vaporaș peste 15.000 de oameni în trei zile”, spune primarul Nicolae Robu. Semn de succes! Sau semn de nerăbdare după o așteptare de doi ani, după numeroase încurcături birocratice care au produs nu doar întârzieri și insatisfacții, ci și riscul de a pierde finanțarea europeană din Programul Operațional Regional 2007-2013, câștigată de administrația anterioară pentru reabilitarea malurilor Canalului Bega și pentru achiziționarea celor șapte vaporașe. Timișoara este dispusă să aștepte până la capăt avize, autorizări și decizii de la centru, fie și pentru a se mândri că este primul oraș din țară cu transport public pe apă.

Proiectul inițial nu includea achiziția vaporașelor, ci doar reabilitarea infrastructurii malurilor, pentru care s-a aprobat finanțare europeană de 50 de milioane de lei. Completarea a venit mai târziu, în mandatul succesorului la primărie, liberalul Nicolae Robu, căruia i-a revenit realizarea proiectului. Introducerea vaporașelor pentru transport public a fost agreată de Comisia Europeană, însă cu o contribuție din bugetul local.

Consiliul municipiului a aprobat cele șapte milione de lei necesare. Contractul prevedea finalizarea tuturor lucrărilor și achizițiilor până la 31 decembrie 2015, „în caz contrar riscându-se eligibilitatea proiectului”. Concentrați să nu iasă din termene și să fie siliți dea banii înapoi, edilii au pierdut din vedere câteva întrebări esențiale: cine administrează canalul, sub ce autoritate, în ce condiții pot circula vaporașele.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Întrebările acestea s-au pus mai târziu, după ce deja vaporașele au poposit în Timișoara și au primit botezul cu nume istorice ca Decebal, Burebista, Traian, Glad, Huniade, Savoya, Economu, ultimul evocându-l pe colonelul Virgil Economu, comandantul unității Armatei Regale, care a intrat în Timișoara în 3 august 1919 pentru a marca trecerea Banatului sub administrație românească. Se înțelege de ce bănățenii sărbătoresc centenarul în 2019.

Al cui e Canalul Bega

Înainte de a se începe realizarea proiectului de transport local pe Bega, jurisdicția canalului aparținea Ministerului Transporturilor prin ANR – Administrația Națională de Căi Navigabile Interioare. În iunie 2015, Autoritatea Navală Română răspunde primăriei că Bega nu e navigabilă decât în condițiile dragării, semnalizării malurilor și reglementării navigației. Deci, răspuns negativ.

Devine clar că este necesară o structură locală sau zonală care să poată administra calea navigabilă, adică să reglementeze navigarea, să verifice periodic șenalul, să vegheze asupra respectării condițiilor de către cei peste 1500 de posesori de ambarcațiuni autorizate. Consiliul Local decisese prin HCL 260/26.05.2015 că vaporașele achiziționate de la firma Spat Yard SRL Galați intră în patrimoniul Regiei Autonome de Transport Timișoara-RATT.

Citește tot articolul pe PressHub.ro și Banatul Azi