FSB (ex-KGB) va avea propriile centre de arest preventiv, conform unui proiect de lege votat de Duma de Stat

Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB, succesorul KGB) va avea în curând prerogativa de a crea o reţea de centre de arest preventiv în Rusia sub propria jurisdicţie, conform unui proiect de lege adoptat marţi de Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

După prăbuşirea URSS în 1991 şi în anii de după aderarea Rusiei la Consiliul Europei în 1996, FSB a pierdut formal controlul asupra unei reţele de centre de arest preventiv, deşi a păstrat un control informal semnificativ.

Parlamentarii susţin că FSB are nevoie de astfel de centre de detenţie din cauza intensificării activităţilor de spionaj şi subversive din partea unor puteri străine de la începutul războiului în Ucraina, pe care Moscova îl numeşte drept „operaţiune militară specială”.

Vasili Piskariov, şeful Comisiei pentru securitate şi lupta împotriva corupţiei din Dumă, a declarat că respectivul proiect de lege a fost votat în ultima lectură de camera inferioară.

„Legea prevede plasarea persoanelor acuzate de delicte împotriva securităţii statului în centre de arest preventiv separate, ce se vor afla sub jurisdicţia FSB din Rusia”, a indicat Piskariov într-un mesaj postat pe Telegram.

Într-o notă explicativă, care însoţeşte respectivul proiect de lege, se precizează că aceste centre de arest preventiv vor fi administrate de personal militar din cadrul organelor de securitate ale statului.

Cazurile de trădare, spionaj şi terorism au crescut de trei ori în ultimul deceniu, iar numărul acuzaţilor – de patru ori, susţine Piskariov.

FSB, al cărui sediu emblematic se află în Piaţa Lubianka din centrul Moscovei, este considerată una dintre cele mai puternice agenţii de informaţii din lume, cu importante capacităţi de contraspionaj, contraterorism, supraveghere internă, agenţi pe teren şi forţe speciale, notează Reuters.

Şeful FSB, Aleksandr Bortnikov, raportează direct preşedintelui Vladimir Putin, el însuşi ofiţer KGB în Germania de Est în anii 1980 şi care a condus FSB înainte de a fi numit prim-ministru în 1999.

Opozanţii liderului de la Kremlin afirmă că acesta a construit un sistem politic care devine tot mai represiv de la o zi la alta şi care se bazează în mare măsură pe FSB. Susţinătorii lui Putin spun că Rusia este supusă unui atac hibrid din partea marilor puteri occidentale şi are nevoie de FSB pentru a asigura securitatea şi a menţine suveranitatea ţării.

Acest proiect de lege mai trebuie aprobat de Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) şi apoi promulgat de Putin, paşi care, de obicei, urmează rapid după ce Duma aprobă legea. Proiectul ar urma să intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.